Home Informatii despre Ambasada Activitatile Ambasadei Relatii chino-romane Stiri Informatii de viza Cooperare economica Cooperare stiintifica Cultura Educatie Cunoasterea Chinei
 
   Home > Relatii chino-romane
Interviul acordat de ambasadorul Xu Feihong Revistei „Economistul"
2016/05/05

Recent, domnul ambasador Xu Feihong a acordat un interviu scris revistei române “Economistul”, pentru a expune punctele principale referitoare la cooperarea chino-română, a discuta perspectivele și progresul în proiectele importante deja începute, precum și planurile de dezvoltare ale Chinei, în contextul economiei globale. În data de 26 aprilie 2016, a apărul numărul din publicația “Economistul” cu tema principală “Companiile chineze investesc în România în domeniile energetic și al transporturilor”, coperta revistei având fotografia domnului ambasador Xu. Găsiți mai jos textul integral:

Economistul: Cum aţi caracteriza nivelul schimburilor comerciale dintre România şi China? Care sunt soluţiile de creştere a dinamicii relaţiilor comerciale?

Ambasadorul Xu: În ultimii ani, datorită eforturilor comune ale părții chineze și părții române, relațiile economice și comerciale dintre cele două state au surmontat criza economică globală și alte greutăți, menținându-se per ansamblu stabile, iar principalele caracteristici sunt următoarele: În primul rând, China a avansat în topul partenerilor economici și comerciali ai României, iar gama şi sortimentelor exporturilor românești s-au diversificat. Potrivit statisticilor făcute de partea chineză, în anul 2015, volumul schimburilor comerciale dintre cele două state a ajuns la aproape 4,5 miliarde de dolari americani, China devenind al 11-lea partener comercial și economic al României, și cel mai mare partener economic și comercial din afara Uniunii Europene. Exporturile românești în China, precum carnea de porc, produse lactate și ouă, au crescut cu rapiditate, rata creșterii fiind de 95% şi respectiv 251%. În al doilea rând, au crescut într-un ritm stabil investițiile chineze în România, iar modalitățile de cooperare s-au diversificat de la o zi la alta. Potrivit statisticilor făcute de partea română, până la finalul lunii ianuarie a anului curent, existau aproape 12.000 de firme chineze în România, iar investițiile au depășit 440 de milioane de dolari americani, creșterea comparativă de la an la an este de 3 şi respectiv 8%. O companie chineză a convenit, prin cumpărarea majoritatății acțiunilor deținute de KMG Internațional, să preia Compania Rompetrol. În al treilea rând, proiectele de cooperare din domeniul infrastructurii de transport au progresat cu succes, iar domeniile de cooperare s-au extins mult. Anul trecut, în luna noiembrie, Compania China General Nuclear Power Corporation (CGN) și compania românească Nuclearelectrica au semnat un Memorandum de Înțelegere în ceea ce privește proiectul pentru realizarea Unităților 3 și 4 de la centrala nucleară Cernavodă. Au fost avansate cu succes negocierile referitoare la hidrocentrala Tarnița-Lăpuşteşti, termocentrala Rovinari și alte proiecte. În afară de asta, companiile chineze se implică activ în proiectele de construcții de locuințe sociale şi altele.

Stimularea pe mai departe a potențialului cooperării economice și comerciale dintre cele două state cât și avansarea nivelului cooperării, sunt deziderate comune ale ambelor părți, pentru care este nevoie ca guvernele, companiile și organele intermediare din cele două state să colaboreze și să depună eforturi comune. În primul rând, guvernele celor două state trebuie să aprofundeze contactele, să coopereze strâns, pentru a crea un mediu favorabil dezvoltării relațiilor economice și comerciale. Guvernul chinez încurajează companiile chineze să dezvolte în mod activ relații de cooperare cu parteneri români, să valorifice produsele cu potențialul de import, să-și extindă dimensiunea comerțului, să consolideze cooperarea prin investiții, să sporească investițiile în România, să participe la construcția proiectelor de infrastructură din România, precum cele legate de energie. Sperăm ca partea română să poarte negocieri active cu departamentele chineze, să rezolve cât mai rapid posibil problemele de ordin tehnic legate de exportul de produse agricole în China, și să elimine interferențele, să-și consolideze încrederea în partea chineză, să creeze un mediu competitiv echitabil, drept și transparent pentru companiile chineze care participă la licitațiile pentru construirea proiectelor. În al doilea rând, companiile ambelor părţi trebuie să sporească contactele, să caute oportunităţi de afaceri, şi să devină o forţă principală în dezvoltarea economiei şi comerţului bilateral. Trebuie încurajate companiile să participe activ la diverse expoziţii şi negocieri organizate de cealaltă ţară, să-și aprofundeze cunoaşterea despre piaţa şi partenerii de afaceri ai celeilalte ţări, să valorifice oportunităţile de afaceri oferite de piaţă, şi să dezvolte o cooperare reciproc avantajoasă. În al treilea rând, să valorifice mai bine entuziasmul asociaţiilor regionale şi al organizaţiilor intermediare, pentru a contribui cu diferite servicii la dezvoltarea cooperării dintre companiile celor două părţi. Trebuie de asemenea valorificat şi mecanismul de cooperare oferit de înfrăţirea dintre oraşe şi alte tipuri de mecanisme, pentru a permite cooperării locală să devină o nouă forţă motrice pentru cooperarea economică şi comercială dintre cele două ţări. Organele intermediare trebuie să preia iniţiativa mai mult în ceea ce priveşte serviciile de consultanţă, rezolvarea diferendelor, şi alte aspecte, pentru a înlesni cooperarea dintre companii, şi pentru a le proteja. În al patrulea rând, trebuie să se consolideze cooperarea în cadrul mecanismului de cooperare dintre China şi Ţările Central şi Est Europene, şi să se depună eforturi pentru ca respectivele proiecte să fie implementate. Trebuie ca, în acord cu mecanismele de cooperare existente şi diferitele măsuri de colaborare, să fie integrate proiectele concrete, reale, de cooperare între ambele părţi, să se valorifice mai bine rolul acestor politici şi măsuri, să fie promovate, astfel încât să dea cât mai curând rezultate substanţiale, concrete.

Economistul: Vă rugăm să faceţi o scurtă trecere în revistă a investiţiilor chineze în România. Care este stadiul proiectelor de investiţii chineze în România?

Ambasadorul Xu: Între China şi România există o relaţie de prietenie tradiţională, guvernul chinez încurajează companiile ca, potrivit principiilor pieţei , să se implice activ în politica de „dezvoltare în exterior”, să-și extindă investiţiile în România, şi să realizeze câştiguri comune. În prezent, deşi există numeroase companii chineze care investesc în România, însă amploarea proiectelor respective este una mică, capitalul nu este unul mare, şi în plus, acestea sunt concentrate în domeniul vânzărilor en-gross şi cu amănuntul. Numărul proiectelor mari de investiţii şi al companiilor de producţie este foarte mic. După statisticile făcute la sfârşitul anului 2015, numărul companiilor chineze înfiinţate în România reprezintă 6% din totalul companiilor cu capital străin din România, însă cifra de afaceri reprezintă doar 1%. În topul ţărilor din care provin investiţiile străine în România, China ocupă locul 19. Printre proiectele de investiţii chineze reprezentative din România se numără fabrici de ţigarete, fabrici de asamblare a bicicletelor, şi fabrici de maşini de printat etc, care de multă vreme, aduc o contribuţie importantă la dezvoltarea economică a României, la crearea de noi locuri de muncă, şi la creşterea bugetului de stat.

Acum câţiva ani, pentru a răspunde iniţiativei guvernului român de dezvoltare a surselor de energie regenerabilă, companiile chineze au investit în România în construcția a numeroase proiecte legate de ferme eoliene şi solare, iar în prezent, majoritatea acestora au fost deja conectate la reţeaua electrică, însă au fost afectate de politicile române de revizuire a certificatelor verde . În ultimii ani, a existat o tendinţă de sporire a companiilor chineze care vin în România să efectueze studii pentru investiţii, incluzând aici domenii precum piese auto, textile şi altele, însă, din mai multe motive, nu au obţinut progrese concrete. Mai mult, companiile chineze şi organele financiare sunt active în ceea ce priveşte investiţiile în România în domeniul energetic, al transporturilor etc... Sunt încrezător că odată cu îmbunătăţirea constantă a mediului de investiţii din România, şi implementarea iniţiativei „Centura şi Drumul”, şi promovarea unor politici precum cooperare internaţională în domeniul producţiei şi altele, vor fi şi mai multe companii chineze care vor alege să investească în noile ramuri industriale românești, aducând astfel beneficii poporului român.

Economistul: Care sunt domeniile din economia locală care suscită interes pentru companiile chineze?

Ambasadorul Xu: Companiile chineze sunt dispuse să dezvolte cu România o cooperare comercială şi economică complexă, în multiple domenii şi din toate punctele de vedere. În prezent, acestea se axează în principal pe cooperarea în comerţul cu produse agricole şi produse alimentare, culturile şi crescătoriile agricole, construcţia infrastructurii de transport, producţia de piese auto, turismul şi alte domenii. Partea chineză va continua să sprijine administraţiile locale din cele două părţi să împărtăşească experienţa sa, să consolideze dialogul, în cooperarea regională dintre cele două state, în construcţia de parcuri industriale şi cooperarea în domeniul capacităţilor de producţie şi alte domenii, să stimuleze dezvoltarea comprehensivă a relaţiilor economice şi comerciale dintre cele două părţi.

Economistul: Cu ocazia recentei deschideri a lucrărilor Parlamentului Chinei au fost stabilite o serie de ţinte privind indicatorii macroeconomici în următorii ani. Care sunt condiţiile pentru ca aceste ţinte să fie atinse?

Ambasadorul Xu: Cele două sesiuni a Adunării Naţionale Populare şi Conferinţei Consultative Politice a Poporului Chinez au aprobat cel de-al 13-lea Plan Cincinal şi Raportul de lucru al Guvernului. Până în anul 2020, China va realiza primul dintre obiectivele propuse din „Cele două obiective Centenare”, acela de a dubla produsul intern brut al ţării din 2010, şi venitul per cap de locuitor în zonele rurale şi urbane. China va urma cele cinci principii ale dezvoltării: inovaţia, coordonarea, ecologizarea, deschiderea şi împărtăşirea; va extinde şi mai mult cooperarea în domeniul capacităţilor de producţie internaţională, va stimula interacţiunea și interconectarea, cooperarea economică şi comercială, şi schimburile interumane. În următorii 5 ani, China va importa mărfuri în valoare de 10 trilioane de dolari americani; investiţiile în străinătate vor depăşi 500 miliarde de dolari americani, numărul cetăţenilor chinezi care vor călători în străinătate va depăşi 500 de milioane de oameni, iniţiativa „Centura şi Drumul” a Chinei va deveni coridorul economic cu cea mai mare întindere din lume.

Pentru a realiza obiectivele amintite mai sus, în prezent, China se află în procesul unei aprofundării comprehensive a reformei, în ultimii ani realizând cu succes peste 180 de măsuri de reformă, incluzând aici reorganizarea administrativă şi descentralizarea puterii, îmbinarea dintre descentralizare şi administrare, optimizarea serviciilor, minimizarea condiţiilor restrictive pentru investitorii străini, lansarea unor noi măsuri politice menite să stimuleze antreprenoriatul în rândul maselor, inovaţia, implementarea planului de acţiune „Internet plus”, iniţierea planului „Fabricat în China 2025” etc. Vom fi fermi în realizarea direcţiei în care va evolua reforma economiei de piaţă, vom continua ca în domenii precum piaţa, finanţele şi impozitul, bânci,economia, investiţiile, preţurile, deschiderea către exterior, nivelul de trai al poporului etc să lansam o serie de planuri de reformă de amploare, energice şi cu măsuri pragmatice.

În acelaşi timp, China are nevoie şi de un mediu internaţional paşnic şi stabil. Vom continua să milităm pentru pace, dezvoltare, cooperare, câştig comun, vom pune în practică conceptele diplomatice ale unei puteri mari, cu specific chinez, vom continua să protejăm interesele legate de suveranitatea, securitatea, şi dezvoltarea ţării. De asemenea, China îşi doreşte să organizeze cu succes Summitul G20 care va avea loc anul acesta în China, să stimuleze noile creşteri ale inovaţiei economice în lume, perfecţionarea gestionării economiei şi finanţei globale. De asemena, China va consolida cooperararea armonioasă cu principalele puteri din lume, stabilirea unor relaţii de interacţiune benefice, şi relaţii de cooperare reciproc avantajoase între marile puteri. În diplomaţia cu ţările vecine, China va urma principiile prieteniei, sincerităţii, beneficiilor reiproce iar în contextul regional, va căuta să întreţină relaţii de pace durabilă cu ţările din regiune, de dezvoltare integrată şi cooperativă. De asemenea, este nevoie și de aprofundarea Cooperării Sud-Sud, de promovarea dezvoltării comune, protejarea drepturilor şi intereselor drepte şi legitime ale ţărilor în curs de dezvoltare, participarea constructivă la rezolvarea problemelor de ordin global şi de interes major. China este dispusă ca, alături de comunitatea internaţională, să depună eforturi susţinute pentru opera păcii și dezvoltării omenirii.

Economistul: Care sunt elementele fundamentale ale restructurării economice chineze. În special a companiilor cu capital de stat care se află în dezechilibru financiar?

Ambasadorul Xu: Cererea şi oferta sunt două laturi ale dezvoltării economiei. În prezent, problemele cu care se confruntă dezvoltarea economiei chineze ţin atât de cerere cât şi de ofertă, însă problemele principale se regăsesc la ofertă. De exemplu, în unele ramuri şi sectoare producătoare, există un exces acut de capcitate de producţie, în acelaşi timp, echipamentele esenţiale, tehnologiile de bază, produsele de top, sunt încă dependente de importuri.

Astfel, China trebuie să promoveze reforma ofertei, să facă din îmbunătăţirea structurii ofertei direcţia principală, să reducă oferta ineficientă şi din gama de jos, şi să dezvolte oferta eficientă şi din gama de top. În prezent, accentul se pune pe capacitatea de producţie, pe stocare, pe dezvoltare, pe îndreptarea punctelor slabe. Pornind de la domeniul producţiei, ne vom canaliza eforturile în vederea promovării rezolvării eficiente a problemei surplusului capacităţii de producţie, a stimulării reorganizării optime a producţiei, a reducerii costurilor companiilor, dezvoltării noilor producţii strategice şi a serviciilor moderne, sporirea ofertei de bunuri publice şi servicii, a adaptării mai bune a sistemului ofertei la schimbările structurale ale cererii.

Vom susţine cu fermitate reforma companiilor de stat, vom promova reforma comprehensivă a drepturilor acţionarilor, vom desfăşura implementarea unor proiecte-pilot precum autoritatea funcţiei consiliului executiv al companiilor, sistemul de alegere de menegeri, sistemul de ownership mixt, angajaţii acţionari şi alte teste. De asemenea, vom urmări aprofundarea reformei sistemului de angajare în companii, experimentarea înfiinţării unui sistem de remuneraţie al personalului înalt calificat şi al menegerilor de companii, adaptat la modalităţile de selecţie a personalului în concordanţă cu piaţa. Vom accelera reorganizarea şi înfiinţarea companiei cu capitalul de stat pentru investiții şi gestionarea investiţiilor. Vom promova transformarea funcţiei organului de control asupra proprietăţii de stat, bazându-ne în principal pe gastionarea capitalului, pentru a preveni pierderile de capital ale companiilor de stat, și pentru a realiza menținerea şi creșterea valorile capitalului național. Vom acorda mai multor companii regionale de stat independenţă în reformă. De asemenea, vom stimula vitalitatea sistemului economic privat. Vom relaxa pe scară largă accesul pe piaţa electricității, a telecomunicaţiilor, a transporturilor, a industriei petroliere, a gazelor naturale, a administraţiei publice urbane, şi altele; vom elimina diversele obstacole regresive, vom încuraja companiile private să-şi extindă investiţiile, să participe la reforma companiilor de stat.

Economistul: Cum este privită piaţa materiilor prime internaţionale prin prisma econimiei chineze?

Ambasadorul Xu: În prezent, creşterii cererii de pe piaţa internaţională îi lipseşte forţa, preţul materiilor prime este în scădere, cererea de importuri este în scădere, costurile de bază continuă să crească. Potrivit statisticilor, în anul 2015, scăderea cumulată a preţului petrolului la nivel internaţional a depăşit 30%.

Sub influenţa recensiunii economice şi comerciale globale, anul trecut, cifra totală a importurilor şi exporturilor Chinei a scăzut cu 7% faţă de anul precedent, însă încă mai există un volum total care se ridică la 3,7 triliarde de dolari americani, şi în plus, volumul de importuri de bunuri de larg consum nu a scăzut, ci dimpotrivă, a crescut. În anul 2015, importurile chineze de țiței au crescut cu 8,8%, cele de soia au crescut cu 14,4%. Modernizarea structurii producţiei şi a consumului din China vor stimula mai departe cererea internaţională de materii prime şi de bunuri de larg consum, va atrage după sine importurile altor ţări din lume, și va ajuta la refacerea economică mondială.

Economistul: Vă rog să faceţi o scurtă caracterizare a economiei globale în legătură cu economia Chinei.

Ambasadorul Xu: Economia mondială se află încă într-un proces de reajustare profundă, iar caracteristicile principale sunt o îmbinare dintre creşterea slabă, o inflație slabă a monedei, cerere slabă şi rată mare a şomajului, datorii mari, super-spume. Tendinţa marilor puteri economice şi orientarea politicilor guvernamentale sunt scindate, puterile ecnomice dezvoltate au o refacere letargică, iar noile puteri economice au încetenit creştere, comerţul şi economia la nivel mondial continuă să manifeste o stare de scădere, preţul internaţional al produselor de larg consum este fluctuant, piaţa financiară este instabilă, riscurile geo-politice au crescut, iar factorii de instabilitate şi incertitudine au crescut.

Potrivit calculelor făcute de FMI, în anul 2015, creşterea economică mondială a fost doar de 3,1%, fiind cel mai scăzut procent înregistrat de la criza financiară mondială încoace, creşterea comerțului mondial a fost doar de 2,6%, iar refacerea economică şi comercială la nivel mondial este lentă. În decursul unui an, 25 de state au implementat de 58 de ori măsuri de scădere a dobânzilor sau politici monetare relaxate, în 38 de ţări şi regiuni moneda națională a avut o devalorizare de peste 6% faţă de dolarul american.

În contextul unei creşteri economice mondiale lipsite de forţă, economia chineză continuă să își mențină stabilitatea și în același timp să progreseze. Anul trecut, produsul intern brut al Chinei a crescut cu 6,9%, China aflându-se în topul principalelor puteri economice din lume, iar valoarea creșterii economice a depășit 700 de miliarde de dolari, ceea ce reprezintă mai mult ca valorile de creştere în două cifre din anii precedenți, fiind echivalentul volumului total al economiei unei țări de mărime medie. În prezent, valoarea economiei mondiale a depășit 73 triliarde de dolari, din care China reprezintă 15%, America 24%, iar Uniunea Europeană, 17%. În anul 2015, contribuția Chinei la creșterea economică mondială a reprezentat peste 25 %, valoarea totală a importurilor a fost de 1,68 triliarde de dolari americani, continuând să se situeze pe locul doi în lume. Investițiile directe în străinătate au fost de 127,6 miliarde de dolari americani, creșterea față de anul trecut a fost de 10%. China rămâne în continuare o forță importantă a creșterii economiei mondiale.

În următorii cinci ani, China va acţiona pentru dezvoltarea la un nivel superior a unei economii deschise, urmărind cooperarea economică cu fiecare țară din lume, tot mai mult de tipul parteneriatului. China va continua să stimuleze, alături de țările aflate de-a lungul inițiativei „Centura și Drumul” incluzînd aici România, consultaţia comună, construcția în comun, beneficiile comune, pentru a realiza o dezvoltare generală.



[Suggest to a Friend]
       [Print]