Home Informatii despre Ambasada Activitatile Ambasadei Relatii chino-romane Stiri Informatii de viza Cooperare economica Cooperare stiintifica Cultura Educatie Cunoasterea Chinei
 
   Home > Relatii chino-romane
Discursul ambasadorului Chinei în România, XU Feihong, la seminarul pe tema „Centura și Drumul" și „Cooperarea în cadrul mecanismului 16+1"
2016/03/29

În data de 29 martie 2016, ambasadorul Chinei în România, XU Feihong, a participat și a susținut un discurs la seminarul organizat de Societatea Română de Economie (SOREC), în colaborare cu Institutul de Prognoză Economică, Fundația Eurisc, Comitetul Executiv al Consiliului Orașelor și Regiunilor Dunărene, și Institutul de Studii Economice și Politice pentru Orientul Mijlociu, pe tema „Centurii și Drumului” și a „Cooperării în cadrul mecanismul 16+1”, unde a și oferit un discurs. La seminar au luat parte domnul Florin Marius Tacu, secretar de stat la cancelaria primului ministru, domnul Daniel Tănase, director general al Departamentului de afaceri globale de la Ministerul Afacerilor Externe,experți ai think-tank-ului local, în total peste 50 de persoane. După încheierea discursului, ambasadorul XU a purtat discuții cu cei prezenți la întâlnire pe marginea unor subiecte precum : coordonarea inițiativei „Centura, Drumul” cu Strategia UE pentru Regiunea Dunării, contactele dintre experții români și cei chinezi, cooperarea în proiecte economice și comerciale mari și alte teme.

Regăsiți mai jos textul integral al discursului ambasadorului:

Acum un an, China făcea publică „Viziunea și planul de acțiune al promovării construirii în comun a Centurii Economice a Drumului Mătăsii și a Drumul Maritim al Mătăsii al secolului 21”. Astăzi am organizat acest seminar pentru a sărbători un an de la apariția acestei viziuni și acțiuni, cât și pentru a stabili o platformă pentru stimularea construirii comune a „ Centurii și Drumului ” de către China și România. Sunt deosebit de bucuros că am ocazia de a împărtăși cu dumneavoastră punctul meu de vedere în ceea ce privește această chestiune.

În prezent, economia mondială suferă transformări profunde și complexe. Întreaga economie globală nu s-a refăcut încă în urma impactului profund cauzat de criza financiară mondială, principalelor puteri economice din lume le lipsește forța , iar puteri economice emegente au o creștere slabă.

Sunt încă destul de acute problemele pe care le întâlnește fiecare țară în dezvoltarea sa, iar stabilirea unei cooperări regionale mai extinse, mai profunde, la un nivel mai înalt, reprezintă un imperativ. China, pornind de la schimbările profunde petrecute în situația internațională și regională, de la o nouă situație precum și având o nouă responsabilitate,cu care se confruntă în procesul de dezvoltarea, a propus inițiativa de construcție a „Centurii și Drumului”, militând pentru menținerea sistemului de liber schimb comercial în întreaga lume și a sistemelor economice deschise, și stimulează țările aflate de-a lungul acestei inițiative să aprofundeze cooperarea, și să urmărească dezvoltarea comună.

Inițiativa „Centura și Drumul ” are ca punct de plecare China, traversează Asia Centrală, Asia de Sud-Est, Asia de Sud, Asia de Vest și Europa, cuprinde două treimi din populația globului și aproape 30% din economia mondială. Fiind coridorul economic care se întinde pe cea mai mare lungime din lume, după ce va fi finalizat, „Centura și Drumul” va fi noua„coloană vertebrală” care va susține consolidarea cooperării internaționale şi promovarea economiei mondiale, va stimula corelarea politicilor fiecărei țări,conectarea drumurilor, libertatea comerțului, circulația capitalului, și conexiunea între aspirațiile popoarelor.

„Centura și Drumul” nu este un slogan lipsit de conținut, ci este un proiect real,palpabil, vizibil. În prezent, Banca Asiatică de Investiții în Infrastructură, care a fost iniţiată de China, a început să funcționeze. Primul parchet de proiecte de investiții din Fondul pentru Drumul Mătăsii a fost pus în aplicare. Există deja peste 70 de țări care și-au exprimat dorința de a coopera cu partea chineză, iar 30 de țări au semnat deja acorduri de cooperare cu China. Anul trecut, președintele Chinei, XI Jinping, a avut o întrevedere cu omologul său român , Klau Iohannis,la New York, în urma căreia au ajuns la consensuri importante în ceea ce privește construirea în comun a „Centurii și Drumului”. Ministerul chinez al Comerțului a semnat cu Ministerul român al Economiei acordul pentru construirea împreună a Centurii Economice a Drumului Mătăsii. 16 trenuri pe ruta China-Europa traversează Europa și Asia, iar valoarea mărfurilor transportate anual se ridică la aproape 5 miliarde de dolari americani. Investițiile chineze directe în țările de-a lungul „Centurii și Drumului”depășesc 14,8 miliarde de dolari americani, cu o creștere de peste 18% față de anul trecut. China își dorește ca prin intermediul „Centurii și Drumului” să scrie o filă nouă în istoria dezvoltării și prosperității comune a continentelor Asia și Europa, să realizeze o ascensiune comună cu toate statele aflate de-a lungul acestui traseu.

Europa Centrală și de Est este situată la confluența dintre mare și uscat a „Centurii și Drumului”, și este un important partener care ajută la promovarea construcției „Centurii și Drumului”. Rezultatele substanțiale obținute în cadrul mecanismului de cooperare „16+1”, și experiența bogată au oferit avantaje și o bază deosebit de solidă pentru construcția „Centurii și Drumului”. Au trecut aproape 4 ani de la înființarea mecanismului de cooperare „16+1”, iar cooperarea a progresat de la un nivel superficial la unul avansat, îmbogățindu-se și dezvoltându-se pe zi ce trece. Anul trecut, a fost organizată cea de-a 4-a ediție a Summitului Liderilor din China și Țările Central și Est Europene la Suzhou, la care au fost făcute publice „Planul mediu al Cooperării dintre China și Țările Central și Est Europene” și „ Programul Cooperării Suzhou dintre China și Țările Central și Est Europene”. Anul acesta, în luna februarie, a fost inaugurat în mod oficial Anul Schimburilor Interumane dintre China și Țările Central și Est Europene. Mecanismul de cooperare „16+1” înfăţişează un tablou de dezvoltare, comprehensivă, cuprinzătoare, la multiple nivele. Podul China-Serbia de la Belgrad, de peste Dunăre, a fost finalizat și a fost deschis traficului. Au fost redeschise zborurile comerciale directe între China și Ungaria, China și Cehia, porțiunea din Serbia a căii ferate Ungaria-Serbia a fost oficial inaugurată, China și fiecare țară din Europa Centrală și de Est au decis în comun să inițieze „Cooperarea dintre Regiunile Portuare ale Mării Adriatice, Marea Baltică, și Coasta Mării Negre”. Conceptele mecanismului de cooperare „16+1” și ale Centurii și Drumului coincid, conținutul acestora este în acord, și sunt în complementaritate. Am încredere că odată cu progresul construcției „Centurii și Drumului”, mecanismul de cooperare „16+1” va beneficia de mai multe oportunități, și se va bucura de o platformă mai extinsă.

Doamnelor şi domnilor,

Anul trecut, produsul intern brut al Chinei a avut o creștere de 6,9%, fiind cea mai slabă creștere din ultimii 25 de ani. În mediul internațional, au existat oameni care, din această cauză, au desconsiderat China, și au crezut că economia chineză se va „prăbuși”, ba chiar au existat oameni care au pus pe seama încetinirii creșterii economice a Chinei recesiunea economică mondială, instabilitatea pieței financiare și altele. În realitate, aceasta reprezintă o dovadă a neînțelegerii economiei chineze.

Analizând comparativ situația la nivel mondial, anul trecut, America a avut o creștere economică de 2,4%, Zona Euro, de 1,5%, România, de 3,7%. Doar China și India au avut o creștere economică de peste 6%. China este încă printre principalele puteri economice cu cea mai mare creștere , iar contribuția Chinei la creșterea economică mondială este încă de peste 25%.

Judecând după valoarea absolută a creșterii, Produsul Intern Brut al Chinei a ajuns deja la 10000 de bilioane și 300 de miliarde de dolari americani, iar creșterea de 6,9 % reprezintă peste 700 de miliarde de dolari americani, mai mult chiar decât creșterea din anii precedenți, fiind echivalentul economiei totale a unei țări în curs de dezvoltare.

Judecând după calitatea dezvoltării, creșterea de 6,9% are pe fundal numeroase aspecte. De exemplu, în regiunea urbană și cea rurală au fost create 13.120.000 de noi locuri de muncă, contribuția consumului la creșterea economică a fost de 66,4%, sectorul serviciilor are un procent de 50,5 din PIB, iar consumul de energie per unitate PIB a scăzut cu 5,6%.

Statisticile de mai sus dovedesc faptul că economia chineză a intrat într-o „noua normalitate”, prezintând următoarele 4 caracteristici:

În primul rând, viteza creșterii a realizat o tranziție de la o viteză rapidă la una medie, În al doilea rând, modalitățile de dezvoltare și ritmul de creştere au realizat o tranziţie la calitatea şi eficienţă;În al treilea rînd, în reajustarea structurală a

economiei s-a făcut trecerea de la accentul pus pe sporirea cantității și extinderea capacității de producție , către reajustarea cantității, în paralel cu optimizare și sporirea cantității. În al patrulea rând, forța motrice a dezvoltării a trecut de la dependența principală de resurse și costuri mici ale forței de muncă, și altele, la o forță de dezvoltare prin inovație. Aceste schimbări reprezintă o etapă în procesul de optimizare a economiei chineze, de o mai bună divizare a muncii, o structură mai rațională, care este benefică „Centurii și Dumului” și mecanismului de cooperare „16+1”.

De curând, au fost convocate Sesiunile Anuale ale Adunării Reprezentanților Poporului Chinez și ale Conferinței Consultative Politice a Poporului Chinez, în cadrul cărora au fost aprobate „Cel de-al 13-lea Plan Cincinal” și „Raportul de lucru al guvernului”. Până în anul 2020, vom realiza primul obiectiv dintre „cele două obiective centenare”, adică dublarea Produsului Intern Brut și al venitului per capita în zonele urbane și rurale, față de anul 2010. China va continua să aplice cele 5 principii ale dezvoltării: inovație, coordonare, ecologizare, deschidere şi împărtăşire, și să extindă și mai mult cooperarea internațională în domeniul capacităţilor de producție, să stimuleze interconectivitatea, cooperarea comercială și schimburile interumane. Este preconizat că în următorii 5 ani, China va importa produse în valoare de 10 mii de miliarde de dolari americani, investițiile în afara Chinei vor depăși 500 de miliarde de dolari americani, numărul cetățenilor chinezi care vor călători în străinătate va depăși 500 de milioane de oameni , ceea cea va aduce oportunități uriașe țărilor aflate de-a lungul inițiativei „Centura și Drumul”,inclusiv statele Europei centrale şi de Est.

Doamnelor şi domnilor,

România este a doua țară ca mărime din Europa Centrală şi de Est, și este un stat-prieten al Chinei. În urma eforturilor comune ale celor două părți, China și România au obținut deja progrese substanțiale în construcția în comun a „Centurii și Drumului”. Companiile celor două state au semnat cu succes Memorandumul de Înțelegere privind proiectul Centralei Nucleare de la Cernavodă, actele preliminare pentru înființarea companiei cu capital mixt pentru construcția centralei de la Rovinari, și au desfășurat negocieri pentru Centrala cu Acumulare prin Pompaj de la Tarnița și alte proiecte . Însă potențialul cooperării dintre China și România este departe de a fi valorificat pe deplin, încă este o discrepanță între volumul comerțului bilateral și așteptările și entuziasmul crescânde față de cooperare, nu au fost încă inițiate lucrările în marile proiecte ecnomice și comerciale dintre cele două state.Până în prezent, nicio companie chineză nu a reușit să câștige licitația pentru autostrăzile românești, căi feroviare și alte proiecte de infrastructură. În următoarea etapă, ambele părți trebuie să-și consolideze încrederea reciprocă în cooperare, să valorifice potențialul de cooperare, să găsească modalități de cooperare convenabile ambelor părți, să stimuleze dezvoltarea aprofundată a cooperării reciproc avantajoase dintre China și România.

Și România este una din țările care au iniţiat Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunăriim. Strategia UE pentru Regiunea Dunării coincide cu inițiativa „Centura și Drumul” în ceea ce privește obiectivele, interconectivitatea mărfurilor,a drumurilor și multe alte aspecte. Suntem încântați să vedem etapa transpunerii Strategiei Dunării din proiect în realitate, și sprijinim conectarea „Centurii și Drumului” cu Strategia Dunării. Pentru implementarea acestei strategii este nevoie de suportul proiectelor concrete şi solide. Cei care sunteţi interesați de cooperarea în proiectele de porturi,transport maritim, interconectivitate, turism, protecția mediului și alte domenii, sunt bineveniți să aducă documentele necesare la Ambasada Chinei din România, pentru ca noi să le recomandăm companiilor din China.

Printre cei prezenți se află și oficiali ai guvernului român, și numeroși experți, și sunt convins că aveți numeroase cunoștințe despre despre semnificața actuală și conținutul inițiativei „Centurii și Drumului” și a mecanismului de cooperare „16+1”. La sfârșitul anului trecut a fost inaugurat în China „ China-Central and Eastern European Countries Think Tank Network”, deoarece este deosebit de important pentru construcția „Centurii și Drumului”ca ideile să circule pe ruta „Centurii și a Drumului”. Sper ca

fiecare prieten prezent aici să-și valorifice expertiza și înțelepciunea , să consolideze studiul și înțelegerea față de politicile respective, să promoveze cunoașterea față de fiecare domeniu din România, să stimuleze corelarea între politicile celor două țări, pentru a contribui cu noi forțe la câștigul comun în cooperarea dintre China si Romania si la prosperitatea comună.



[Suggest to a Friend]
       [Print]