Pentru a aprofunda prietenia dintre cele două popoare, a revizui și rezuma realizările învățării reciproce și a schimburilor culturale dintre cele două țări și cu noi aspirații către viitor, versiunea românească a antologiei ”China și România, Dialoguri între civilizații și schimburi culturale”, care a fost planificată și editată de Ambasada Chinei în România, a fost publicat recent în România. Ambasadorul Chinei în România, doamna Jiang Yu a scris un articol pentru această antologie.
Pentru crearea antologiei ”China și România, Dialoguri între civilizații și schimburi culturale” au fost invitați Krizbai Bela Dan, Vicepreședinte al Institutului Cultural Român, Constantin Lupeanu, Ex-director al Institutului Cultural Român de la Beijing, Ding Chao, Profesor din cadrul Universității de Studii Străine din Beijing, Profesor Luminița Bălan, Directorul Român al Institutului Confucius din cadrul Universității din București, Profesor Constantin Oprean, Directorul Român al Institutului Confucius din cadrul Universității ”Lucian Blaga” din Sibiu, Gao Xing, Redactor șef al ”Literaturii mondiale”, Profesor Lizica Mihuț, Președintele Forumului Prieteniei și Colaborării Româno-Chineze, Dr. Wen Chenghao, Asistent cercetător științific din cadrul Institutului de Arheologie al Academiei Chineze de Științe Sociale, arheologii Dr. Cornelia-Magda Lazarovici și profesor dr. Gheorghe Lazarovici, care au scris articole semnate despre schimburile culturale, cooperare educațională, săpături arheologice și alte domenii, expunând rezultatele schimburilor și cooperării dintre cele două țări din domeniile lor respective și prezentând prietenia dintre oameni.
În articolul său, Ambasadorul Jiang Yu a scris: privind înapoi la cei peste 70 de ani în care China și România au mers la braț, relația dintre cele două țări a menținut întotdeauna tema principală a cooperării amicale, iar prietenia dintre cele două popoare a continuat. Schimburile culturale strânse și viguroase dintre cele două țări au devenit o forță motrice pozitivă pentru îmbunătățirea relațiilor bilaterale și o legătură puternică pentru prietenia dintre cele două popoare, ceea ce a îmbogățit conotația parteneriatului amplu de prietenie și cooperare dintre China și România. Ea a menționat că, urmărim pacea, căutăm dezvoltarea si promovăm cooperarea, și aflându-ne într-un nou punct istoric de plecare, este timpul săsă urmărim rezultate de tip câștig-câștig, să continuăm să aprofundăm schimburile și cooperarea culturală. Sperăm că cele două părți își vor uni eforturile și vor lucra împreună pentru a ne construi visele, pentru a ne proteja prietenia și pentru a crea împreună un viitor luminos de schimburi culturale și cooperare între cele două țări!
Textul integral al articolului Ambasadorului Jiang Yu este după cum urmează:
Candid și firesc despre sentimentele dintre China și România, Legământul de milenii dintre inimi --
Articolul special al Ambasadorului Jiang Yu pentru Antologia ”Dialoguri între civilizații și schimburi culturale”
Anticii spuneau: „Savoarea cremei de legume este dată de felurimea aromelor aduse împreună.” Această vorbă arată prețuirea și recunoașterea pe care China a arătat-o încă din cele mai vechi timpuri multiculturalismului mondial și ilustrează capacitatea Chinei de a primi și de a cuprinde diversitatea de culturi și civilizații. Lumea este plină de vitalitate datorită mozaicului de culturi, iar civilizațiile au aceeași frumusețe datorită schimburilor și învățării reciproce.
Cultura reprezintă sufletul națiunii; interacțiunile dintre diferitele culturi, iluminarea biunivocă și atitudinea reciproc inclusivă a culturilor sunt forța motrice și izvorul nesecat ale dezvoltării constante ale civilizației lumii. Cultura chineză are o vechime de peste cinci milenii, este o cultură vastă și profundă, care vine din vremuri imemoriale. Invențiile Chinei: hârtia, praful de pușcă, tiparul, compasul, astronomia și calendarul, filosofia și concepția despre lume și existență au avut o profundă influență asupra omenirii, stimulând procesul evolutiv al civilizației umane. Situată la vărsarea Dunării în Marea Neagră, „Perla Mării Negre”, România este chiar pe anticul Drum al Mătăsii și leagă civilizația orientală de cea occidentală. Cultura chineză și cultura română au evoluat prin preluare și inovare permanente, și-au clădit eternitatea prin cuprinderea și asimilarea diversității, fiind nestemate ale tezaurului cultural mondial și componente majore ale civilizației omenirii.
Între China și România se află munți și ape, cu toate acestea schimburile culturale s-au păstrat constante. Acum peste 400 de ani, cunoscutul învățat român Milescu Spătarul a ajuns în îndepărtata Chină, dezvăluind experiența sa în „Descrierea Chinei” și în „Călătoriile prin Siberia până la graniţele chineze”. El a prezentat publicului român civilizația chineză antică, fiind unul dintre emisarii europenii care au înfățișat China lumii occidentale relativ timpuriu și cel care a deschis calea schimburilor culturale dintre România și China. Pe 5 octombrie 1949, la doar cinci zile după întemeierea Chinei Noi, România și China au stabilit relații diplomatice. În 1951, 1965 și 1994 guvernele chinez și român au semnat trei „Acorduri de cooperare culturală între Republica Populară Chineză și România”, iar în cei 3-5 ani care au urmat au semnat numeroase planuri de implementare a cooperării culturale chino-române, prin care au stabilit clar direcția schimburilor culturale dintre cele două țări. În ultimii 70 de ani, schimburile culturale chino-române au cunoscut o durabilă și neîntreruptă aprofundare. „Cartea Poemelor”, „Analectele lui Confucius”, „Visul din pavilionul roșu” și alte capodopere ale literaturii chineze au fost traduse și publicate în România. Filme documentare, cântăreți, instrumentiști și scriitori din China au fost premiați în România, operele compozitorului George Enescu, poetului Mihai Eminescu, pictorului Nicolae Grigorescu, sculptorului Constantin Brâncuși și ale altor reprezentanți de seamă ai culturii românești s-au bucurat de aprecierea și dragostea poporului chinez, filme precum „Ștefan cel Mare”, „Mihai Viteazul”, „Valurile Dunării” și numeroase alte creații ale cinematografiei românești sunt familiare publicului chinez și au influențat și impresionat spectatorii chinezi, cu deosebire pe cei din generația mea.
Privind la acești 70 de ani în care China și România au pășit împreună la braț, vedem că cele două țări au păstrat neschimbată tema principală a prieteniei și cooperării, că sentimentele de prietenie s-au păstrat statornice. Schimburile culturale dintre cele două țări sunt intense și dinamice, constituindu-se în forța motrice care energizează relațiile chino-române și în trainica legătură care unește sentimentele de prietenie dintre cele două popoare și care îmbogățește conotațiile profunde ale relațiilor de parteneriat, cooperare și prietenie chino-române în întregul lor. În ultimii ani, legăturile culturale dintre cele două țări au evoluat spre stabilirea de mecanisme permanente, spre excelență și diversitate, schimburile culturale chino-române desfășurând un splendid tablou multicolor în plin proces de devenire.
Prin formă să redăm ideea, stilul artistic al „picturii ample”. În ultimii ani, inițiativa „Belt and Road” și Mecanismul de cooperare China—Europa Centrală și de Est au deschis calea schimburilor și a cunoașterii reciproce între civilizații, au creat noi oportunități și platforme pentru schimburile și cooperarea culturală dintre China și România, roadele acestei cooperări fiind extreme de bogate. La ora actuală, 13 instituții și organizații culturale românești s-au alăturat inițiativei „Belt and Road” și diferitelor categorii de forumuri culturale asociate Formatului de cooperare „17+1”, fapt care a dus la intensificarea circulației de personal, la schimburi de experiență și valorificarea în comun a resurselor, a dus la promovarea Forumului miniștrilor culturii, Forumului moștenirii culturale, culegerii de cântece și muzică de către compozitori, a Forumului literar, Galelor de cultură și artă, Taberelor de dans, Federației teatrelor, Federației conservatoarelor și școlilor de muzică, Federației de dans, cultură și artă, Federației festivalurilor de film și a altor mecanisme de cooperare, aprofundându-le și oferindu-le și mai multă consistență. În cadrul generoaselor și robustelor mecanisme de cooperare, China și România pășesc împreună pentru dinamizarea schimburilor culturale și a cunoașterii reciproce, înlătură obstacolele diferențelor culturale printr-o viziune cuprinzătoare, asimilează elementele fertile din cultura celuilalt printr-o abordare inclusivă pentru a asigura schimburilor și cooperării culturale multidimensionalitate, profunzime și cuprindere.
Prin culoare să umplem formele, tehnica detaliului fin al „picturii meticuloase”. La începutul lui 2020, cu ocazia spectacolului „Bucuria Sărbătorii Primăverii”, Orchestra filarmonică din China și maestrul naist Gheorghe Zamfir au interpretat piesa „Dansul pădurii”. În efluviile sonore care au umplut Ateneul Român au fost aprinse „Roșul de China”, lampioanele roșii care au creat atmosfera de sărbătoare: „bucurie, armonie, împlinire împărtășită”. Evenimentul de marcă „Bucuria Sărbătorii Primăverii” se desfășoară în România de 10 ani, fiind tot mai cunoscut de publicul român și constituindu-se într-un regal cultural de înaltă ținută, așteptat cu bucurie de către publicul iubitor de cultură din România. Pe baza bunei colaborări din trecut și având ca premisă favorabilă aniversarea a 70 de ani de la stabilirea de relații diplomatice între China și România, cele două țări au organizat împreună, cu succes, „Anotimpul chinezesc” cu ocazia Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, „Focus on China” cu prilejul Festivalului de Film Transilvania, „Focus on China - Expoziție de artă contemporană Chineză” la Art Safari, ca și alte evenimente de seamă care au avut ca temă China, publicul român având șansa de a savura farmecul și fascinația unor lucrări de artă care aduc laolaltă tradiția și modernitatea. China și România au făcut progrese majore în deschiderea reciprocă de centre culturale; în anul 2013, reprezentanții celor două guverne au semnat, în prezența celor doi prim-miniștri, „Acordul dintre guvernul Republicii Populare Chineze și guvernul României privind deschiderea reciprocă de centre culturale”. Centrul cultural român de la Beijing își desfășoară activitatea cu succes, iar Centrul cultural chinez de la București va începe cât de curând activitatea în mod oficial. Cele două centre culturale vor fi legătura culturală a prieteniei chino-române.
De la un punct la întreaga suprafață, tridimensionalitatea frescei și „multilateralism”. În ultimii ani, schimburile și cooperarea culturală chino-română s-au amplificat continuu, au evoluat în multiple direcții: turism, traduceri, publicații, cinematografie și televiziune, artă, muzeistică, literatură, mass media, arhitectură, sport și multe altele. La începutul acestui an, cele două țări au semnat ,,Acordul între Guvernul Republicii Populare Chineze și Guvernul României privind prevenirea furtului, săpăturilor clandestine, importului și exportului de bunuri culturale”, document care demonstrează cât se poate de clar hotărârea comună a celor două țări de a coopera pentru protejarea moștenirii culturale a omenirii. Au apărut noi puncte de interes major în cooperarea culturală dintre cele două țări, spre exemplu servind faptul că cele două țări au fost reciproc țări invitate la târgurile internaționale de carte de la Beijing și București, cooperarea în traducerea reciprocă de literatură, coproducțiile de filme documentare, susținerea reciprocă de spectacole, culegerea și creația muzicală, organizarea în cooperare de forumuri de artă, organizarea reciprocă de expoziții de artefacte, expoziție de filme, turism, fotografie etc. Cele două părți explorează activ măsuri de simplificare a obținerii vizelor, de stimulare a cooperării în turism, numărul de turiști chinezi sosiți în România crescând constant de la an la an. Delta Dunării, „Castelul lui Vlad Țepeș”, „Orașul cu o mie de ochi” și alte locuri din România au devenit obiective turistice vizitate de tot mai mulți turiști chinezi. În prezent, China și România au stabilit împreună 35 de perechi de orașe înfrățite, în România există 4 Institute Confucius frecventate de peste zece mii de români care însușesc aici limba chineză și artele marțiale. Cooperarea culturală multilaterală chino-română a lărgit orizontul cunoașterii reciproce dintre cele două popoare, a contribuit substanțial la cultivarea sentimentelor cordiale dintre popoarele noastre. Fie ca schimburile culturale chino-române să se diversifice tot mai mult și să adăugăm noi și noi capitole acestor acțiuni remarcabile.
Anul 2020 este un an neobișnuit, noul coronavirus se răspândește pe tot globul. În fața acestei crize comune a întregii omeniri, guvernele chinez și român și-au trimis reciproc scrisori de susținere și încurajare, orașele și localitățile înfrățite și-au expediat reciproc materiale de protecție împotriva virusului, cele două popoare se îngrijesc unul de celălalt, se ajută reciproc împotriva unui adversar comun. În momentele grele, critice, cauzate de coronavirus în China, corul de copii Allegretto din România a transformat sentimentele curate în cântec, aducând Chinei putere și încurajare. Când România a avut de înfruntat valul pandemiei, China a oferit un sprijin substanțial în achiziția și transportul produselor de protecție împotriva noului virus, companiile din diferite provincii și localități din China, companiile chinezești din România, diaspora chineză și cetățeni chinezi au oferit materiale de protecție anti-virus unui număr de peste 20 de județe și localități. Am organizat 4 conferințe video bilaterale și multilaterale cu specialiști în prevenire și control epidemiologic, la care au participat Ministerul Sănătății, Ministerul Afacerilor Interne, aproape 20 de administrații locale, peste 100 de specialiști din mai bine de 30 de spitale și centre de cercetare. În cadrul acestor ședințe video, partea chineză a prezentat complet și fără nicio reținere propria experiență acumulată în diagnosticarea și tratamentul noului virus. În perioada pandemiei, copii din cele două țări și-au trimis reciproc felicitări de Ziua Copilului, Muzeul Național de Istorie a României a găzduit expoziția „Aurul împăraților chinezi”, Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu a prezentat spectacolul „Anotimpul chinezesc”, Muzeul județean Gorj a organizat expoziții fotografice și evenimentul de promovare turistică „Călătorie virtuală în China”, la care se adaugă și alte evenimente culturale on-line chino-române, evenimente care au adus oamenii mai aproape sufletește. Pandemia este nemiloasă, însă oamenii trebuie să dea dovadă de omenie. Prin cultură, China și România alcătuiesc o forță comună împotriva pandemiei, ele trebuie să arate încredere fermă și să înainteze împreună spre lumină.
Doar prin legături de suflet relațiile pot rezista în timp. Privind în trecut, istoriile îndelungate și civilizațiile strălucite ale Chinei și României se întrepătrund și se luminează reciproc; cele două popoare și-au adâncit cunoașterea reciprocă, și-au întărit consensul și și-au adâncit prietenia tradițională, garanția trainică a acestei relații fiind apropierea sufletească și deschiderea afectivă dintre cele două popoare. Privind către viitor, în fața noastră este în plină desfășurare minunatul tablou al schimburilor culturale chino-române. China și România sunt prieteni vechi, prieteni care au trecut prin multe, însă sunt, totodată, parteneri noi care continuă să pășească spre viitor. Suntem pe deplin încrezători în evoluția pe mai departe a cauzei culturii și a prieteniei chino-române în noul context istoric.
Civilizațiile comunică între ele datorită diversității, învață una de la alta datorită schimburilor și se dezvoltă în urma învățării reciproce.
Este necesar să susținem respectul reciproc între culturi diferite, să promovăm coexistența în armonie, să așezăm temelia umanistă a comunității de destine a omenirii, să facem ca schimburile culturale și învățarea reciprocă să devină puntea care promovează prietenia dintre cele două popoare, forța dinamizatoare a progresului social și legătura care apără pacea mondială. Să continuăm implicarea activă în construcția inițiativei „Belt and Road” și Formatul de cooperare „17+1”, iar astfel parteneriatul se va bucura de o viziune călăuzitoare, va genera acțiuni concrete și va avea mecanisme de garantare.
Să profităm de șansa oferită de noua eră, să facem efortul de identificare a punctelor de acces pentru ca schimburile culturale bilaterale să fie în avantajul reciproc și spre beneficiul ambelor părți, să facem un plan de ansamblu pe termen lung și sustenabil. Să dezvoltăm și să utilizăm resursele superioare și forumurile puse la dispoziție de centrele culturale ale celor două țări, să valorificăm eficient avantajul oferit de opinia publică la nivel local și la nivelul întregii societăți din ambele țări, să demarăm și mai multe cooperări pragmatice, să concepem produse culturale de calitate excelentă care să ne apropie sufletește și să promoveze consensul cultural.
Este necesar să înaintăm în pas cu timpul și să inovăm neîncetat, să aducem o nouă și viguroasă forță motrice, să stimulăm izvorul cu apă vie și, pornind de la baza optimă și pragmatică deja existentă în cele două țări, să valorificăm potențialul oferit de cooperarea în turism, în rândul tineretului, în domeniul filmului și televiziunii, al digitalizării, în noua mass media și în alte domenii, să deschidem epoca „postpandemie” cu un nou model de schimburi și cooperare chino-română, să dobândim rezultate inovatoare care transcend timpul și spațiul, care debordează de farmec nepieritor, să stimulăm obținerea de noi și constante progrese în schimburile și cooperarea umanistă chino-română, care să formeze un curent nou și puternic.
Anul trecut, China și România au sărbătorit împreună 70 de ani de la stabilirea de relații diplomatice bilaterale și 15 ani de la constituirea parteneriatului amplu de prietenie și cooperare. Experiența de succes din trecut ne arată că în promovarea schimburilor culturale dintre China și România, publicul din cele două țări este adevăratul personaj principal, cuprinsurile celor două țări sunt scene vaste, iar tineretul și copiii celor două țări sunt viitorul. Aflați în punctul unui nou început istoric, noi dorim pacea, proiectăm dezvoltarea viitoare, promovăm cooperarea, căutăm obținerea beneficiului comun. Este timpul potrivit pentru a continua aprofundarea dezvoltării schimburilor și cooperării. Fie ca România și China să își unească mâinile, să se implice în efortul comun, să făurească visul împărtășit și, demonstrând o sinceră și adevărată armonie a sufletelor, să vegheze asupra prieteniei chino-române și să clădească împreună minunatul viitor al schimburilor și cooperării culturale dintre cele două țări!
foto 1: „Expoziția Comorile Chinei” a avut loc la Muzeul Național de Istorie din România (București, aprilie 2013)
foto2 : Maestrul de artizanat din Tianjin, Ren Jinsheng, la Școala Internațională (București, februarie 2016)
foto 3 : Ambasadorul Jiang Yu a participat la ceremonia de deschidere a „Expoziției de artă contemporană chineză” din cadrul expoziției de artă ArtSafari din 2019 (București, septembrie 2019)
foto 4 : Concertul de Anul Nou „Bucuria Sărbătorii Primăverii”, a avut loc la sala de concerte Ateneul Român (București, ianuarie 2020)
foto 5 :Ambasadorul Jiang Yu și Ministrul român al culturii Bogdan Gheorghiu au semnat ,,Acordul între Guvernul Republicii Populare Chineze și Guvernul României privind prevenirea furtului, săpăturilor clandestine, importului și exportului de bunuri culturale” (București, ianuarie 2020)
foto 6 : Cu ocazia Zilei Internaționale a Copilului, copiii din China și România au plantat „Arborele prieteniei China-România” (Mioveni, iunie 2019)
foto 7 : Ambasada Chinei în România a găzduit evenimentul „Predarea Ștafetei” China-România pentru prietenia elevilor de gimnaziu (București, iulie 2019)