Ambasadorul Chinei în România,XU Feihong, ține un discurs la Universitatea Româno-Americană

2016-03-03 23:54

În data de 3 martie 2016, ambasadorul Chinei în România, XU Feihong, a ținut un discurs la Universitatea Româno-Americană, în care a prezentat situația economiei chineze și locul acesteia în economia mondială. De asemenea, acesta a răspuns şi la întrebările puse de profesori și studenți pe marginea unor subiecte precum includerea Yuanului chinez în coșul de valute SDR(Drepturi Speciale de Tragere),rolul țărilor BRICS, cooperarea dintre România și China în domenii precum comerțul, agricultura, turismul etc. La acest eveniment au participat profesori și studenți de la Facultatea de Economie, Facultatea de Drept, Facultatea de Relații Internaționale din cadrul universității,reprezentanți ai Insitutului Confucius din Universitatea București,și ai companiilor cu capital chinez, în total peste 60 de persoane.

Înainte de începere a discursului, ambasadorul XU s-a întâlnit cu rectorul Universității Româno-Americane,Ovidiu Folcuț, și a vizitat Centrul de Studii Asiatice și Centrul de Studii româno-chineze ale acestei Universități.

Regăsiți mai jos discursul integral al ambasadorului XU:

Stimate domnule rector Folcuț,

Stimați profesori și colegi:

Sunt deosebit de bucuros că am ocazia de a veni la Universitatea Româno-Americană, să vă ofer un discurs și să raspund întrebărilor puse de profesori și studenți.

Anul trecut, PIB-ul Chinei a crescut cu 6.9%, înregistrând cea mai mică creștere din ultimii 25 de ani. Această cifră de când a fost publicată, a stârnit o serie de speculaţii în întreaga lume. Unii oameni sunt îngrijoraţi că modelul de creștere economică a Chinei este nesustenabil, iar alții chiar se îndoiesc de faptul că fluctuațiile întregistrate de bursele chineze și piața monetară a Chinei vor conduce la destabilizarea întregii economii mondiale.

Oare se va prăbuși într-adevăr economia chineză?Bineînțeles că nu. Sper ca prin intermediul prezentării mele de astăzi, vă voi ajuta să vă consolidați încrederea în China.

Dacă veți căuta pe internet despre economia chineză, cu siguranță veți întâlni frecvent sintagma „noua normalitate”.În realitate, aceasta se referă la optimizarea perioadei de dezvoltare economică a Chinei.Este la fel ca atunci când conducem o mașină, trebuie să acționăm neîncetat schimbătorul de viteze în funcție de viteza mașinii și de condițiile drumului. Și în dezvoltarea economiei, viteza trebuie mereu schimbată la momentul potrivit.

În prezent,economia mondială nu și-a revenit încă după impactul puternic produs de criza financiară mondială, principalele economii mondiale au o creștere slabă, iar noile puteri economice mondiale au încetenit ritmul de creștere. Potrivit estimărilor făcute de Fondul Monetar Internațional, în anul 2015, creșterea economică la nivel mondial a fost doar de 3,1 %, iar economia mondială încă se află într-o perioadă de reajustare profundă.

Pentru a răspunde presiunii descendente a economiei mondiale, China se străduiește în prezent să facă trecerea de la o creștere economică rapidă la una moderată. Fiind a doua putere economică mondială, economia chineză a depășit deja 10 trilioane de dolari, și chiar și o creștere de 6,9% va aduce o creștere de peste 800 de miliarde de dolari americani. În prezent, ceea ce China are nevoie cu adevărat nu este o creșterea economică extra-rapidă, ci să optimizeze continuu structura sitemului economic, să o reformeze și să o inoveze neîncetat.

Constatăm cu bucurie că reformele economice structurale promovate de China aduc neîncetat beneficiile specifice reformei. În anul 2015, consumul de energie pe unitate de PIB a înregistrat o scădere de 5,6% faţă de anul precedent, producția de mașini pe bază de noi surse de energie a crescut de aproape 4 ori față de anul precedent, iar ponderea sectorului serviciilor ocupă pentru prima dată mai bine de jumătate din PIB.

De asemenea, guvernul chinez a lansat, succesiv, o serie de măsuri încurajatoare și planuri de acțiune, cum ar fi „Antreprenoriatul și inovația în rândul maselor”, „Internet plus”, „Made în China2025” etc, a depus eforturi în vederea creării de noi tehnologii, de noi ramuri industriale, noi tipare și noi modele de producție. În China, zilnic sunt înregistrate pe piață peste 10000 de întreprinderi noi.

Procesul de sporire a calității și eficienței economiei chineze, de adâncire a reformei, de determinare în inovație a adus poporului chinez beneficii vizibile, palpabile. Anul trecut, venitul disponibil pe cap de locuitor în întreaga țară a crescut cu 7,4%, iar numărul de noi locuri de muncă în zonele urbane a crescut cu 13 milioane. Numărul persoanelor care au studii superioare a ajuns pentru prima dată la peste 100 de milioane, iar clasa de mijloc a Chinei a ajuns la 109 milioane de oameni, China fiind țara cu cea mai numeroasă clasă de mijloc.

Statisticile reale demonstrează pe deplin faptul că „noua normalitate” va aduce Chinei și mai multe beneficii calitative şi eficienţă, iar așa-zisa „teorie a prăbușirii economiei chineze” este o afirmație complet nefondată.

Doamnelor, domnilor,

China este un membru important al marii comunităţi internaționale, dezvoltarea Chinei se află în strânsă legătură cu restul lumii, iar prosperitatea întregii lumii este strâns legată de China. China dispune de condițiile și forța necesare pentru a realiza o economie proprie sănătoasă, o dezvoltare sustenabilă, și în același timp poate să aducă forță sporită economiei mondiale.

Anul trecut, numărul cetățenilor chinezi care au călătorit peste hotare a fost de 120 de milioane, cu 12% mai mult decât anul precedent, iar cheltuielile chinezilor în străinătate au depășit 150 miliarde de dolari americani. Cu o lună în urmă, doar în perioada vacanței de 10-15 zile prilejuite de Sărbătoare Primăverii, aproape 6 milioane de chinezi au călătorit în străinătate, unde au cheltuit aproape 13.5 miliarde de dolari, în topul destinațiilor cele mai preferate numărându-se Thailanda, Japonia,Coreea,America, Australia, Anglia etc. Nu încape nicio îndoială că turiștii chinezi, prin cheltuielile făcute în timpul călătoriilor, aduc țării de destinație beneficii economice substanțiale.Din păcate, nu foarte mulți turiști chinezi vin în România, ceea ce înseamnă că ambele părți mai trebuie să ducă în continuare o muncă de promovare.

Privind dintr-o perspectivă macroeconomică, în prezent, volumul total al întregii economii mondiale a depășit cifra de 73.000 de miliarde de dolari, dintre care economia chineză deţine procentul de 15%, cea americană, de circa 24%, iar Uniunea Europeană, aproximativ 17%. În anul 2015, contribuția Chinei la creșterea economică mondială a depășit procentul de 25%, volumul total al importurilor a fost de 1680 de miliarde de dolari, continuând să se situeze pe locul al 2-lea în lume. Investițiile directe în afară au fost de 127,6 miliarde de dolari, crescând cu 10% față de anul precedent, China fiind în continuare un motor important al creșterii economice mondiale.

Fiind una dintre principalele puteri economice mondiale, China va continua să depună eforturi în vederea obținerii de câștiguri comune în urma cooperării cu fiecare țară.Astfel, China a lansat inițiativa „O Centură, Un Drum”, pentru a construi centura economică a Drumului Mătăsii și Drumul Mătăsii Maritim al secolului al 21-lea. Această inițiativă continuă să aibă la bază principii precum: negocieri comune, construcția în comun, beneficii comune,și, drept conținut principal, corelarea politicilor, conectarea facilităților infrastructurii, comerțul liber, circulația capitalului, și realizarea unei conexiuni între aspirațiile popoarelor. Influeţele acestei inițiative cuprind continentele Asia, Europa, Africa, cât și zonele maritime învecinate.

Ca țară aflată de-a lungul proiectului „Centura și Drumul”, România are ocazia de a se implica profund în construcția acestuia, și, alături de China și alte țări, să contribuie cu înțelepciunea și forța sa, și să se bucure împreună de rezultatele colaborării. Apreciem foarte mult progresul pozitiv obținut în cooperarea dintre China și România în cadrul mecanismului „Centura și Drumul”.

În ceea ce privește sfera politică, în septembrie 2015, președintele Chinei, Xi Jinping, a avut, la New York, o întrevedere cu omologul său român, Klaus Iohannis, cei doi lideri ajungând la consensuri importante referitoare la construcția împreună a „Centurii și Drumului”.

În domeniul economic, anul trecut,valoarea comerțului dintre China și România a atins cifra de 4,5 miliarde de dolari, întreprinderi din cele două state au semnat deja memorandumul de înțelegere în ceea ce privește proiectul Centralei Nucleare de la Cernavodă, a fost semnat preliminar documentul de înființare a Termocentralei pe Cărbuni de la Rovinari, și în plus se încearcă cooperarea și în alte proiecte.Compania chineză Huawei a preluat cu succes serciviile făcute pentru întreținerea rețelei de internet la Compania UPC România.

În ceea ce privește sfera culturală, Institutul Cultural Român a fost deja inaugurat oficial în vara anului trecut la Beijing, iar partea chineză depune eforturi active în vederea înființării unui Centru Cultural Chinez la București. Interesul publicului român față de China crește de la o zi la alta, o dovadă grăitoare fiind pularitatea de care se bucură Institututul Confucius din cadrul Universităţii Bucurelti și Centrul de Studii româno-chineze din cadrul Universității Româno-Americane. În același timp, și interesul publicului chinez față de România crește pe zi ce trece. Pe 28 ianuarie, am participat la ceremonia de deschidere a expoziției „Comorile României” organizate de Muzeul Național al Chinei.Fiecare canal mass-media principal din China a făcut reportaje despre această expoziție.În fiecare zi,expoziția a atras peste 1000 de vizitatori.

Însă potențialul de cooperarea dintre China și România este încă departe de a fi valorificat la maximum.Anul trecut, comerțul României cu China a avut un deficit de aproape 1,9 miliarde de dolari, în multe proiecte, cooperarea dintre cele două țări făcîndu-se prin intermediul unei terțe părți. Până în prezent, încă nu s-au inițiat lucrarile pentru proiectele mari din domeniile comerciale și economice,și de asemenea, nicio companie chineză nu a reușit să câștige licitația pentru proiecte legate de construirea autostrăzilor, căilor ferate etc. din infrastructura de transport din România.

Lungimea totală a căilor ferate de mare viteză din China a depășit deja 19000 de km, iar lungimea totală a autostrăzilor a depășit 123000 de kilometri, situând China pe primul loc în lume. În următorii 5 ani, lungimea căilor ferate funcționale de mare viteză va ajunge la peste 30000 de km, acoperind peste 80% din orașele Chinei. China nu numai că are o expertiză bogată în domeniul construcției infrastructurii de transport, şi cu atât mai mult își dorește și are și capacitatea necesară de a dezvolta o cooperare profundă cu România. Companiile chineze au prezentat un entuziasm sporit față de implicarea în proiecte de construire a infrastructurii românești, și așteaptă cu nerăbdare participarea.În faza următoare, ambele părți trebuie să sporească încrederea în cooperarea reciprocă, și să găsească modalități de cooperarea convenabile ambelor părți.

În prezent, China își canalizează eforturile înspre realizarea obiectivuluI realizării unei societăți a bunăstării decente.Până în anul 2020, China va realiza primul obiectiv măreț cuprins în „Cele două obiective centenare”, și anume de a dubla Produsul Intern Brut și venitul pe cap de locuitor în zona urbană și cea rurală, față de valorile din anul 2010.Avem încredere că vom putea realiza perspectivele mărețe ale Chinei și sperăm că o Chină și mai prosperă va aduce și mai multe beneficii vechiului nostru prieten-România.

Ambasada Chinei în România a menținut dintotdeauna relații strânse cu ministerele celor două guverne și companiile din cele două țări, devotându-se valorificării la maximum a potențialului de cooperare dintre cele două părți. Propun companiilor din cele două state să accelereze cu rapiditate negocierile în proiectele stabilite, și sper ca relațiile de cooperare dintre cele două părți să continue să facă pași substanțiali.

Îi mulțumesc foarte mult domnului Pintilie, absolvent al Universității Româno-Americane, care de cum am călcat pragul acestei universități mi-a dăruit o fotografie prețioasă, realizată acum doi ani, când a escaladat munții Himalaia.Consider că este foarte curajos, și sper ca temeritatea lui să îi inspire pe cei prezenți aici să țintească cât mai sus, să se pregătească cât mai activ, și pe viitor să aducă fiecare contribuția personală la dezvoltarea relațiilor chino-române.

Vă mulţumesc pentru atenţie!

Ambasada Republicii Populare Chineze în România
http://www.chinaembassy.org.ro