În data de 12 ianuarie 2016, ambasadorul XU a publicat în cel mai mare ziar din România, „Adevărul”, un articol intitulat „Cooperarea chino-română, reciproc avantajoasă și cu câștig comun, va avea perspective largi”, în care a expus din mai multe unghiuri semnificația cooperării pragmatice dintre China și România. După publicare, articolul a fost preluat de ziarul „Nine O` Clock” și de alte publicații mass-media. Puteți citi articolul în întregime mai jos:
„Cu prilejul Anului Nou 2016, am deosebită plăcere să urez, prin intermediul ziarului „Adevărul”, tuturor cititorilor români un sincer La Mulţi Ani! Urez României şi poporului român multă prosperitate şi fericire, iar relaţiilor chino-române să ajungă la un nivel superior. Se împlineşte aproape un an de când sunt ambasador al Chinei în România. Sunt foarte bucuros să profit de această ocazie pentru a împărtăşi opiniile mele cu dragii cititori români. Foarte mulţi chinezi din generaţia mea nutresc faţă de România sentimente deosebite de prietenie. Secolul trecut, în anii 70`, 80`, filmul românesc „Valurile Dunării” şi celebra melodie „Ciocârlia” erau arhicunoscute în China. Mobila românească se putea cumpăra doar cu bonuri, cererea fiind mai mare decât oferta. În anii aceia, dacă reuşeai să gaseşti mobilă fabricată în România, atunci casa ta devenea un fel de muzeu care atrăgea vizita prietenilor şi a rudelor. Iar în România erau la modă stilourile, tenişii şi alte produse chinezeşti. Cele două ţări se considerau prieteni buni şi parteneri de nădejde, se într-ajutorau deseori şi se sprijineau reciproc.
Mă simt deosebit de onorat să lucrez ca ambasador în acest stat-prieten, şi de asemenea, simt o mare responsabilitate pe umerii mei. În prezent, relaţiile chino-române se află într-un nou punct de pornire istoric. Cele două state au ajuns la un nivel ridicat de încredere reciprocă politică, liderii celor două state au întreprins numeroase vizite reciproce, iar cooperarea comercială si economică se află în plină ascensiune. Cele două părţi au ajuns la un consens şi colaborare în domenii precum energia, infrastructura, agricultura etc. Dialogul cultural este mai viu ca niciodată, iar interesul românilor pentru limba şi cultura chineză creşte de la o zi la alta. Una dintre misiunile mele importante este aceea de a stimula relaţiile chino-române să avanseze de la o bază bună, deja existentă ,la un nivel şi mai avansat.
Pe parcursul acestui an, depunând eforturi alături de colegii mei, şi având un
contact amplu cu Preşedinţia română, cu Guvernul României, cu Parlamentul, cu partidele politice, cu ministerele, cu societatea şi mediul de afaceri, am reuşit să stimulez activ cooperarea dintre China şi România, şi am obţinut şi unele rezultate. A fost semnat de către companiile celor două state memorandumul de înţelegere pentru proiectul Centralei Nucleare de la Cernavodă, simbolizând paşi solizi si fermi făcuţi în cooperarea nucleară dintre China şi România.
Părţile chineză şi română au parafat Documentul privind societatea mixtă de la termocentrala Rovinari, aşteptându-se semnarea oficială a aestuia. Trei companii chineze au participat la etapa de precalificare a investitorilor interesaţi în participarea la proiectul „Hidrocentrala cu acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti”, şi s-au calificat în etapa preliminară. România a înfiinţat în China Institutul Cultural Român, şi organizează expoziţia „Comorile României”.
Aceste roade ale cooperării mă fac să prevăd un viitor strălucit în relaţiile chino-române, şi de asemenea, mă fac să cred cu tărie că parteneriatul dintre China şi România poate stimula câştigul şi beneficiile comune.
În primul rând, cooperarea dintre China şi România corespunde dorinţelor comune ale ambelor părţi. În anul 2015, preşedintele Xi Jinping a avut o întrevedere cu omologul său român, preşedintele Klaus Iohannis, la New York. Viceprim-ministru şi ministru al Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, domnul Costin Borc a participat la cea de-a patra ediţie a Reuniunii Şefilor de Guvern dintre China şi statele Europei Centrale şi de Est, cooperarea pragmatică fiind un subiect de discuţie deosebit de important al liderilor celor două state.
În decursul unui an, m-am întâlnit cu numeroşi reprezentanţi ai companiilor chineze şi române, şi am efectuat vizite în peste 10 judeţe din România. Toate acestea mi-au lăsat o impresie puternică, aceea că există un entuziasm crescând în cooperarea chino-română.
Partea chineză îşi doreşte să susţină tradiţionala prietenie chino-română prin intermediul cooperării, iar partea română îşi doreşte să atragă investiţii chineze şi să stimuleze dezvoltarea economiei. Ambele părţi aşteaptă cu nerăbdare să găsească şi mai multe domenii de cooperare, pentru a stimula naşterea unor noi proiecte.
În al doilea rând, cooperarea chino-română este în acord cu strategiile de dezvoltare a Chinei şi a Uniunii Europene. În prezent, China promovează implementarea iniţiativei „Centura Economică a Drumului Mătăsii şi Drumul Maritim al Mătăsii din secolul XXI”, îşi lărgeşte cooperarea în domeniul capacităţii de producţie internaţională, pune în practică în continuare noi concepte de dezvoltare privind inovaţia, armonizarea, deschiderea si împărtăsirea roadelor dezvoltarii, şi militează cu eforturi pentru realizarea din toate punctele de vedere a
planului măreţ al unei societăţi a bunăstării.
În schimb, Uniunea Europeană se află în procesul unei relansări economice, şi a propus de curând „Planul de Investiţii pentru Europa” şi „Strategia Europa 2020”. Cooperarea chino-română poate contribui la conjugarea strategiilor de dezvoltare dintre China si Europa. În special în domeniul infrastructurii, oferta de echipamente şi sprijin financiar din partea Chinei către România şi alte ţări Central şi Est Europene, va ajuta la formarea unei mari pieţe europene comune. Construcţiile pe care China le va realiza în România vor fi în concordanţă cu juristicţia europeană, utilizându-se standardele stabilite de Uniunea Europeana.
În al treilea rând, cooperarea chino-română corespunde cu nevoile de dezvoltare ale României. Potrivit Bugetului României pe anul 2016, PIB-ul va creşte cu 4,1%, iar infrastructura consituie un domeniu prioritar de importanţă naţională.
Pe parcursul a peste 30 de ani de reformă şi deschidere, China a acumulat o experienţă vastă în domeniul infrastructurii, având în prezent 110.000 km de autostradă şi 16.000 km de cale ferată pentru trenuri de mare viteză, ocupând primul loc în lume.
Proiectele din domeniul energiei nucleare, al energiei hidroelectrice, energiei termice, al autotrăzilor ş.a.m.d care sunt în curs de negociere între partea chineză şi cea română ajung la o valoare totală de cateva miliarde de euro.
Dacă partea română este ferm hotărâtă ca întreprinderile chineze să participe la aceste proiecte, România va putea realiza în mod sigur modernizarea sistemului infrastructurii şi dezvoltarea rapidă a economiei naţionale, iar cetăţenii ei vor putea beneficia de o viaţă mult mai confortabilă.
De câţiva ani încoace, cooperarea dintre China şi ţările central şi est-europene a cunoscut o dezvoltare rapidă. Podul de peste Dunăre de la Belgrad, construit prin cooperarea dintre China şi Serbia, a fost deja finalizat şi deschis traficului, iar calea ferată Ungaria-Serbia, prin cooperarea dintre China, Ungaria şi Serbia, va fi finalizată în doi ani, şi va deveni o componentă importantă a rutei terestre şi maritime rapide China-Europa.
Cursa aeriană dintre China şi Cehia s-a deschis, iar cea dintre China şi Ungaria e redeschisă. „Planul pe termen lung de cooperare China-Europa Centrală şi de Est” a fost elaborat în luna noiembrie anul 2015, care clarificând orientarea şi priorităţile din perioada 2015-2020, are ca scop să valorifice şi mai mult potenţialul cooperării, cât şi să stimuleze eficienţa şi calitatea mecanismului de „cooperarea 16+1” . România este atât un partener şi un prieten tradiţional al Chinei, cât şi un stat important din Europa Centrală şi de Est, aşadar cooperarea chino-română trebuie să înregistreze mai multe rezultate, pentru a contribui la prestigiul „cooperării 16+1”.
Partea chineză acordă o deosebită importanţă dezvoltării relaţiilor cu România, şi speră cu sinceritate ca, prin aprofundarea cooperării pragmatice dintre China şi România, să aducă popoarelor celor două ţări beneficii reale.
Preşedintele Xi Jinping şi premierul Li Keqiang au subliniat în repetate rânduri că poporul chinez preţuieşte prietenia cu poporul român, şi că partea chineză îşi doreşte ca, alături de partea română, în cadrul iniţiativei „Centura şi Drumul”, să consolideze cooperarea în domeniul energiei, infrastructurii şi altele, şi să stimuleze înregistrarea progresului la unele asemenea proiecte-cheie.
Companiile chineze au un mare entuziasm în contractarea proiectelor mari în Romania, companiile precum China General Nuclear Power Corporation, Huadian, Huawei, ZTE, Banca de Dezvoltare a Chinei şi altele şi-au deschis deja în România birouri sau filiale. Cooperarea chino-română se află în prezent într-o perioadă de accelerare promiţătoare.
Pentru a stimula progresele cooperarării chino-române în proiectele mari, sugerez ambelor părţi să depună eforturi în următoarele direcţii:
În primul rând, să se sporească voinţa şi hotărârea. Relaţiile dintre cele două state au o temelie solidă. Partea chineză este ferm convinsă că parteneriatul chino-român va rodi cu siguranţă şi va avea rezultate pozitive. Guvernul şi companiile române trebuie de asemenea să se încreadă, fără nici-o ezitare, în succesul cooperării bilaterale şi să aibă încredere deplină în aptitudinile şi capacitatea companiilor chineze. În anul 2004, China şi România au fost de acord să colaboreze la proiectele legate de reţea CDMA, podul de peste Dunăre şi centura Bucureşti, însă, din diverse motive, proiectele au fost ulterior abandonate. Sperăm ca astfel de incidente să nu se mai repete.
În al doilea rând, să se aibă curajul să se deschidă drumuri noi. Proiectele mari care se află acum în proces de negociere sunt în mare majoritate lucrări cu sumă mare şi termen lung, care implică o serie de chestiuni precum: reguli şi regulamente legislative, cunoaşterea reciprocă a abilităţilor şi a capacităţilor fiecăruia, reguli de piaţă, etc. Cele două părţi trebuie să se ghideze după deviza: „timpul nu aşteaptă pe nimeni”, şi să se străduiască să iniţieze lucrările la aceste proiecte într-un an, doi, şi astfel să creeze un exemplu pentru restul domeniilor de colaborare.
În al treilea rând, să se înlăture aspectele deranjante. În decursul acestui an, am auzit şi nişte voci dezacordate, cum că un număr mic de persoane nu-şi doresc să lase companiile chineze să participe la proiecte româneşti, ceea ce nu este tocmai un gest înţelept. Industria chineză de manufactură a echipamentelor are o capacitate integrativă puternică. Raportul calitate-preţ este unul competitiv, şi de asemenea, industria manufacturii chineze a asimilat şi unele din tehnici avansate ale unor ţări dezvoltate.
Numeroşi prieteni români au vizitat China, au călătorit cu trenurile chineze de mare viteză, au experimentat rapiditatea şi confortul autostrăzilor interurbane din China, şi aceşti prieteni au cuvânt greu referitor la cooperarea chino-română. Deşi China şi România sunt departe, şi deşi între cele două state există diferenţe la nivelul regimului social, al istoriei şi culturii, al legislaţiei şi altor domenii, China este pe deplin capabilă de a-i ajuta pe prietenii români să realizeze dezvoltarea ţării şi modernizarea infrastructurii. China îşi doreşte cu adevărat să facă ca „miracolul chinezesc” să aducă beneficii şi poporului român.
În ultimii ani, companiile chineze, în urma achiziţionării unor companii americane şi din Kazakhstan, au ajuns să aibă o cooperare indirectă cu partea română în domeniul producţiei de carne, a energiei etc. Cu toate acestea, mi-aş dori mai mult să văd o cooperarea directă între China şi România, şi în mod special, mi-aş dori ca în proiectele mari să se facă progrese concrete.
Anul 2016 este primul an din cel de-al 13-lea plan cincinal al Chinei, iar planuri precum Inovaţia şi Creativitatea, „Made in China 2025” etc vor stimula transformarea totală a industriei manufacturii chineze tradiţionale într-una complet modernizată. În anul 2018, România va sărbători 100 de ani de la Marea Unire, iar anii următori vor fi o perioadă-cheie în dezvoltarea naţională. Strategiile de dezvoltare ale celor două state se află într-o perfectă concordanţă, iar idealurile celor două popoare sunt şi ele în asonanţă, ceea ce reprezintă o oportunitate rar întâlnită pentru aprofundarea amplă a dezvoltării relaţiilor bilaterale.
Trebuie să valorificăm oportunităţile de cooperare chino-română pe care le avem în prezent, să dăm dovada de un suficient curaj şi să accelerăm progresul cooperării pragmatice în domenii precum energia, infrastructura, agricultura, turismul ş.a.m.d., să promovăm împreună proiecte, să ne bucurăm împreună de rezultatele lor, şi astfel să insuflăm o nouă vitalitate prieteniei tradiţionale dintre cele două state.
Xu Feihong,
Ambasadorul Chinei în România