Home Informatii despre Ambasada Relatii chino-romane Stiri Informatii de viza Cooperare economica Cooperare stiintifica Cultura Educatie Cunoasterea Chinei
 
   Home > Cunoasterea Chinei
Buletin nr.1 din 2003
2004/02/16

OBIECTIVELE ECONOMICE PENTRU ANUL 2003

În zilele de 9-10 decembrie, anul trecut, C.C. al P.C. Chinez împreună cu Consiliul de Stat au organizat la Beijing o conferinţă de lucru, la nivel central, consacrată dezbaterii problemelor de ordin economic. Secretarul general al P.C. Chinez de atunci, Hu Jintao, a rostit o cuvântare în cadrul conferinţei, în care a analizat situaţia internă şi internaţională şi a propus traducerea hotărâtă în practică a sarcinilor privind economia, aşa cum au fost ele formulate de cel de-al XVI-lea Congres al P.C. Chinez, din noiembrie, anul trecut. El a scos, totodată, în relief directivele generale de dezvoltare economică pentru anul 2003. Premierul Zhu Rongji a prezentat, la rândul său, un plan general al activităţii economice pentru anul 2003.
În cadrul conferinţei a fost subliniată ideea că situaţia internaţională actuală se caracterizează prin schimbări pe cât de complexe, pe atât de profunde. Procese ca multipolarizarea şi globalizarea economică progresează pe un drum destul de sinuos. Tendinţa spre relaxare şi stabilitate în ansamblul situaţiei internaţionale rămâne neschimbată, iar tensiunile inter-regionale şi frământările de tot felul par să continue. În ciuda unor semne de redresare, economia mondială continuă să se confrunte cu serioase probleme.
Conferinţa a chemat toate sectoarele economice să ţină seama şi de conjunctura favorabilă atunci când evaluează cu minuţiozitate condiţiile nefavorabile şi să întreprindă tot ce consideră necesar pentru menţinerea situaţiei economice favorabile, existentă în acest moment în dezvoltarea economică a ţării.
Conferinţa a considerat situaţia generală a dezvoltării economice ca fiind bună, apreciind că economia naţională s-a dezvoltat permanent şi în ritm alert. S-a anticipat că obiectivele majore ale dezvoltării economice şi sociale pentru anul în curs vor fi îndeplinite. Astfel, PIB-ul este estimat pentru anul 2003 la zece  miliarde yuani, ceea ce va conduce la dezvoltarea economică a ţării la un nivel şi mai ridicat. Conferinţa a apreciat această situaţie ca reprezentând o realizare de importanţă majoră, cu atât mai mult, cu cât ea are loc într-un moment de depresie a economiei mondiale.
Conferinţa a subliniat că activitatea economică din anul 2003 va avea o importanţă crucială pentru traducerea în practică a liniilor directoare şi a sarcinilor trasate de cel de-al XVI-lea Congres al P.C. Chinez. Această conferinţă a chemat la aplicarea unor măsuri ferme menite să rezolve dificultăţile şi problemele ivite în urma schimbărilor care au avut loc în situaţia internă şi internaţională, ghidându-ne permanent după teoria Deng Xiaoping şi gândirea importantă a „Celor trei reprezentări“.
Orientarea generală a activităţii economice în anul 2003 pune accentul pe aderarea la principiul creşterii cererii interne şi pe continuarea aplicării unei politici fiscale active şi a unei politici monetare prudente. Ea cheamă la intensificarea eforturilor pentru dezvoltarea rapidă şi sănătoasă a economiei naţionale, prin adâncirea reformei, deschiderea tot mai largă către exterior, restructurarea strategiei economice, accelerarea dezvoltării agriculturii şi a economiei rurale şi a reorientării politicii de industrializare. Toate acestea au în vedere, conform cu linia de orientare generală, integrarea ratei de creştere cu structura economiei, cu calitatea şi eficienţa ei.
Linia generală subliniază totodată necesitatea tratării cu toată răspunderea a raportului dintre reformă, dezvoltare şi stabilitate. În scopul îmbunătăţirii nivelului de trai şi a menţinerii stabilităţii sociale, va fi îmbunătăţită activitatea în domeniul angajării forţei de muncă şi al reconversiei profesionale şi va fi perfecţionat sistemul asigurărilor sociale.
În spiritul menţinerii creşterii economice continue şi îmbunătăţirii structurii economiei socialiste de piaţă, în conformitate cu linia directoare generală pentru anul 2003, conferinţa a formulat următoarele sarcini:
- Creşterea cererii interne şi continuarea politicii fiscale active şi a politicii monetare prudente. Principiul director de prim ordin al activităţii economice pentru anul în curs îl constituie dezvoltarea. China se bucură de o piaţă internă cu un potenţial extrem de ridicat, care oferă premizele dezvoltării economice. Aceasta reprezintă un avantaj, s-a subliniat în dezbaterile din cadrul conferinţei, care va trebui valorificat în cel mai înalt grad, în scopul făuririi unei societăţi cu un nivel mediu de dezvoltare şi al avântului mişcării de modernizare. De aceea, cererea internă urmează să fie încurajată şi mai mult în cursul anului 2003. În acelaşi timp, guvernul va continua aplicarea politicii fiscale active şi va spori considerabil volumul titlurilor de trezorerie, în scopul promovării dezvoltării economice.
Se va acorda o atenţie aparte perfecţionării modului de utilizare eficientă a fondurilor rezultate din emisiunea de titluri, prin reabilitarea şi optimizarea structurii şi priorităţii acordate acestor practici. Fondurile vor fi dirijate către obiectivele majore de construcţii şi către zonele rurale, în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă din mediul rural, a condiţiilor de producţie şi a creşterii veniturilor populaţiei de la sate. Fondurile urmează, de asemenea, să fie folosite pentru promovarea cu consecvenţă a modernizării tehnologice şi creşterea dotării tehnice a întreprinderilor, pentru a asigura în acest fel, continuarea unei dezvoltări economice susţinute. În plus, vom acorda prioritate zonelor centrale şi de vest ale ţării, în mod expres zonelor vestice, în scopul creării condiţiilor favorabile creşterii ritmului de dezvoltare a acestor regiuni. Totodată, vor beneficia de prioritate în alocarea de fonduri, programele de conservare a mediului, în vederea promovării unei dezvoltări susţinute.
Conferinţa a pus un accent deosebit pe calitatea proiectelor de construcţii în care s-au investit fonduri însemnate, precum şi pe utilizarea judicioasă a acestor fonduri. Creşterea trebuie să stea în strânsă legătură cu creşterea numărului locurilor de muncă, cu îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi stimularea consumului, oferind astfel un câmp larg de acţiune rolului stimulator al investiţiilor şi totodată al consumului. Capitalurile private trebuie să fie stimulate şi orientate către ramurile industriale şi obiectivele susţinute de stat şi descurajate proiectele de construcţii inutile şi de slabă calitate. Lărgirea surselor de venituri şi reducerea cheltuielilor inutile constituie una din sarcinile majore prevăzute pentru anul 2003, odată cu aplicarea în continuare a unei politici monetare prudente. Va fi acordată, din nou, importanţa cuvenită rolului laturii financiare în sprijinirea creşterii economice. Oferta de fonduri va creşte în mod corespunzător şi vor fi întreprinse măsurile care să reglementeze şi să dirijeze dezvoltarea sectoarelor bancare, de garanţii şi de asigurare.
- Accelerarea restructurării economiei în vederea îmbunătăţirii calităţii şi eficienţei creşterii economice. În cadrul conferinţei a fost scos în evidenţă faptul că restructurarea economică constituie o sarcină pe termen lung şi de importanţă strategică. Orientarea şi prioritatea restructurării trebuie să stea în strânsă corelaţie cu noua tendinţă manifestată în economia mondială, cu dezvoltarea ştiinţei şi tehnologiei şi cu realităţile dezvoltării economice din China. Restructurarea economică trebuie să se fundamenteze pe progresul ştiinţei şi tehnicii şi să ţină seama de legile generale ale economiei. Conferinţa a lansat o chemare forurilor de conducere de la toate nivelele de a reorienta activităţile către îndrumare, reglementare, control şi asistenţă şi de a forma în cel mai scurt timp un nou mecanism de restructurare care să fie adaptat cerinţelor dezvoltării economiei de piaţă.
În restructurarea industriei, poziţia agriculturii ca bază a economiei naţionale poate să rămână aceeaşi. Distribuţia ei pe regiuni va trebui să ţină seama de cerinţa de dezvoltare a producţiei produselor agricole de bază, astfel încât să fie garantată în mod judicios calitatea şi siguranţa producţiei agricole. Procesul urbanizării va fi accelerat, creându-se astfel mai multe oportunităţi pentru ocuparea forţei de muncă provenită din zona rurală şi mai multe surse de creştere a veniturilor populaţiei. Conferinţa a punctat, de asemenea, nevoia de a alege o nouă cale a industrializării care să garanteze îmbunătăţirea structurii industriale. Trebuie să multiplicăm eforturile care să conducă la dezvoltarea industriei tehnicilor de vârf, la transformarea şi retehnologizarea ramurilor industriale de tradiţie şi la accelerarea dezvoltării industriilor care folosesc intensiv forţă de muncă şi care pot veni astfel în sprijinul creşterii locurilor de muncă. Vechile baze industriale vor primi sprijinul necesar pentru accelerarea procesului lor de reabilitare şi modernizare. Sectorul serviciilor va fi sprijinit în eforturile sale de dezvoltare, în scopul echilibrării locului pe care trebuie să-l ocupe în ansamblul economiei naţionale. Odată cu accelerarea dezvoltării noilor ramuri ale economiei, va trebui să acordăm o atenţie sporită distribuirii raţionale pe regiuni a economiei şi să promovăm dezvoltarea regiunilor vestice ale ţării.
- Să continuăm reforma şi să multiplicăm eforturile capabile să dea un nou impuls dezvoltării. Reforma sistemului economic şi reformele din celelalte sectoare trebuie propulsate cu toată hotărârea, s-a subliniat în cadrul lucrărilor conferinţei. Sistemul economic de bază şi sistemul proprietăţii publice care deţin rolul precumpănitor, împreună cu celelalte forme de proprietate care se dezvoltă concomitent, trebuie să fie sprijinite şi îmbunătăţite. Odată cu consolidarea şi dezvoltarea sistemului proprietăţii publice, urmează ca prin eforturi susţinute să stimulăm, să sprijinim şi să orientăm şi dezvoltarea economiei private. În cadrul conferinţei s-a subliniat că în cursul anului 2003, reforma se va concentra pe reforma a patru sisteme (sistemul întreprinderilor de stat şi al bunurilor patrimoniale din subordinea statului, sistemul economiei rurale, sistemul fiscal şi sistemul administrativ). Infrastructurile şi activităţile ilegale care perturbă piaţa şi ordinea economică vor fi în mod sever eliminate, odată cu statornicirea sistemului legalităţii şi încrederii, care să conducă la crearea unui climat sănătos de piaţă. Vor fi multiplicate eforturile pentru diversificarea exporturilor, pentru îmbunătăţirea compoziţiei lor, va fi încurajată şi sprijinită dezvoltarea exporturilor şi va fi îmbunătăţită calitatea utilizării capitalurilor străine.
- Asigurarea locurilor de muncă şi asistenţa socială în scopul îmbunătăţirii nivelului de trai. În cadrul conferinţei a fost subliniată importanţa creşterii veniturilor populaţiei şi a calităţii vieţii, ca obiective fundamentale în edificarea unei societăţi cu nivel de viaţă ridicat în toate palierele sociale. Conferinţa a lansat o chemare organizaţiilor de partid şi forurilor de conducere de la toate nivelele să depună toate eforturile pentru a crea mai multe locuri de muncă, odată cu dezvoltarea economică, încurajând oamenii să iniţieze o afacere pe cont propriu sau să-şi găsească, prin toate mijloacele care le stau la dispoziţie, un loc de muncă. În acelaşi timp, autorităţile ar putea să desfăşoare o activitate profitabilă prin accelerarea organizării unui sistem de asistenţă socială şi sporirea fondurilor alocate programelor de reducere a sărăciei.
În timpul desfăşurării lucrărilor conferinţei a fost subliniată, pe lângă nevoia planificării şi a eficienţei economice, atenţia deosebită care trebuie acordată, în cursul anului 2003, în cadrul activităţii economice, menţinerea continuităţii politicilor macro-economice şi rezolvarea problemelor din activităţile de ordin social şi economic.



PROGRESUL ECONOMIEI NAŢIONALE A CHINEI ÎN DATE STATISTICE
Guo Xin

Economia Chinei şi-a menţinut un ritm de creştere constant şi sănătos în primele luni ale anului 2002, a anunţat Qiu Xiaohua, Director Adjunct al Oficiului Naţional de Statistică la 15 iulie 2002.
Produsul intern brut (PIB) a totalizat peste 44,55 mii de miliarde de yuani, cu o rată medie anuală de 7,8%, a afirmat dl. Qiu.
Dl. Qiu a apreciat că aceste realizări se datorează consecvenţei cu care statul a aplicat o politică fiscală de încurajare a investiţiilor, prudenţei în politica monetară care a contribuit la creşterea cererii pe piaţa internă, precum şi eforturilor neîntrerupte de dezvoltare a comerţului exterior, de aplicare hotărâtă a unor măsuri de reorganizare şi de stabilizare a pieţii. „Toţi indicatorii sunt mai buni decât ne aşteptam, iar economia naţională în ansamblul ei continuă să evolueze ascendent.“

Cele opt caracteristici
Dl. Qiu Xiaohua a identificat opt caracteristici majore ale economiei chineze din perioada ianuarie-iunie 2002.
– Economia naţională, în ansamblu, şi-a menţinut ritmul de creştere constant şi sănătos.
– Măsurile de reorganizare au stimulat creşterea producţiei agricole. Zonele în care au fost semănate soiuri ameliorate de cereale şi plante oleaginoase au crescut cu 16% şi respectiv 16,7%.
– Ritmul de dezvoltare a industriei s-a accelerat. Numărul întreprinderilor de stat şi a grupurilor industriale de stat a crescut cu 10%, numărul întreprinderilor colective a sporit cu 8,3%, întreprinderile mixte pe acţiuni cu 13%, iar întreprinderile cu capital străin cu 12,2%. Sectoarele de telecomunicaţii şi cele producătoare de echipament de transport au înregistrat ritmurile cele mai scăzute, în vreme ce investiţiile şi produsele de export au cunoscut ritmuri rapide de creştere.
– Investiţiile în bunuri imobiliare s-au apropiat de 1,45 mii de miliarde yuani, ceea ce reprezintă o creştere anuală de 21,5%.
– Piaţa internă s-a menţinut stabilă, iar preţurile pe această piaţă au fost scăzute. Datorită unei mai mari încrederi a consumatorilor şi creşterii veniturilor locuitorilor de la oraşe şi sate, piaţa de consum a evoluat sănătos şi în continuă creştere. Totalul vânzărilor cu amănuntul la bunurile de consum, a fost de 1,95 mii de miliarde yuani, cu o creştere anuală de 8,6%.
– Comerţul exterior a înregistrat o creştere spectaculoasă, iar utilizarea de capital străin a crescut considerabil. Volumul total de import-export a fost de 270,7 miliarde dolari SUA, cu o creştere anuală de 12,3%. Din această cifră, exporturile au însumat 142,1 miliarde dolari SUA, iar importurile 128,7 miliarde dolari SUA, balanţa comercială înregistrând astfel un excedent favorabil, de 13,4 miliarde dolari SUA. Investiţiile străine directe (FDI) au crescut la 44 miliarde de dolari SUA, iar investiţiile străine directe utilizate s-au ridicat la 24,6 miliarde dolari. Dată fiind această situaţie, rezervele valutare ale ţării au continuat să crească, atingând cifra de 242,8 miliarde dolari SUA la sfârşitul lunii iunie 2002, cu 30,6 miliarde dolari SUA mai mult decât în ianuarie 2002. Rata de schimb a yuanului a rămas stabilă.
– Performanţele economice ale întreprinderilor industriale s-au îmbunătăţit treptat. Datorită dezvoltării rapide a economiei, precum şi creşterii preţului petrolului, tendinţa de scădere s-a redresat. În perioada ianuarie-mai 2002, profiturile acumulate în sectorul industrial au fost de 175 miliarde yuani, cu 2,8% mai mult. Totodată, a scăzut rata pierderilor înregistrate de întreprinderi. În primele luni ale anului 2002, s-a înregistrat o creştere de 9,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ceea ce înseamnă o scădere de 4,5 procente faţă de primele trei luni ale anului 2002.
– Veniturile locuitorilor din oraşe şi sate a crescut într-un ritm rapid. Venitul mediu pe cap de locuitor a atins la oraşe cifra de 3.942 yuani, cu 17,5% mai mult faţă de anul trecut, după ce preţurile au fost liberalizate. Venitul mediu al locuitorilor satelor a atins 1.123 yuani, înregistrând o creştere de 5,9%. La sfârşitul lunii iunie, totalul economiilor populaţiei de la oraşe şi sate depăşea cifra de 8,17 mii de miliarde de yuani.

Probleme care trebuie
să ne preocupe
La o conferinţă de presă, dl. Qiu a comentat o serie de probleme care trebuie să stea în centrul atenţiei.
Motivele care au susţinut rezultatele încurajatoare.
Este adevărat că economia Chinei a obţinut rezultate mai bune decât se aştepta. Acest fapt s-a datorat, în principal, politicii eficiente, muncii pline de abnegaţie şi integrării Chinei în economia mondială.
China a aplicat o politică fiscală de încurajare a investiţiilor şi o politică monetară prudentă vreme de mai mulţi ani, în vederea creşterii cererii interne. Ea a utilizat, de asemenea, cu o mare flexibilitate, pârghiile economice în vederea supravegherii creşterii economice. Aceste măsuri au jucat un rol pozitiv în menţinerea unui ritm constant de creştere şi constituie o solidă temelie pentru obţinerea unor realizări şi mai strălucite în viitor.
Încă de la începutul anului 2002, microeconomia a folosit toate oportunităţile create de creşterea rapidă a investiţiilor în sectorul privat, creşterea încrederii consumatorilor, precum şi de creşterea încrederii întreprinzătorilor în viitorul afacerilor lor.
În plus, aderarea Chinei la OMC a început să-şi arate efectele pozitive în domeniul dezvoltării. Un element indispensabil a fost creşterea cererii externe care a contribuit în mod considerabil la creşterea susţinută şi accelerată a comerţului exterior al Chinei. Exporturile Chinei, precum şi investiţiile străine utilizate în mod real au sporit cu 14,1% şi respectiv 18,7%, în prima jumătate a anului 2002. Caracteristica cea mai importantă a dezvoltării economice a Chinei în anul 2002 a fost că aceasta a resimţit efectele pozitive atât din interiorul ţării, cât şi din afara ei. Economia Chinei şi economia mondială se dezvoltă în acelaşi timp, cu avantaje pentru ambele economii.

Credibilitatea datelor statistice furnizate de China
La fel ca şi economia Chinei, datele statistice nu beneficiază totdeauna de încrederea acordată statisticilor furnizate de ţările dezvoltate. Dar, privind obiectiv situaţia economică generală a ţării, se poate considera că datele statistice generale oferite de China sunt demne de încredere.
De exemplu, unii afirmă că pentru sectorul energiei şi transportului statisticile generale nu concordă cu cele oferite de diferite localităţi. Oferim, spre exemplificare, câteva cifre. Economia Chinei a înregistrat o creştere de 33,9% în 2001 faţă de anul 1997, ceea ce înseamnă un ritm mediu de creştere de 7,6%. În aceeaşi perioadă, investiţiile în mijloace fixe au crescut în China cu 47,9%, vânzările cu amănuntul la bunurile de consum cu 37,7%, exporturile cu 45,6%, iar importurile cu 71,1%. Cererea a fost coordonată cu dezvoltarea economică.
Între anii 1997-2001, venitul locuitorilor de la oraşe a crescut cu 33,5%, iar cel al sătenilor cu 15,2%. Veniturile din impozite au sporit cu 89,2%, beneficiile întreprinderilor cu 220%, iar economiile populaţiei cu 59,4%. Aceste cifre, cu excepţia creşterii venitului locuitorilor de la sate, sunt în concordanţă cu creşterea economiei.
Din perspectiva investiţiilor, în această perioadă producţia de energie electrică a crescut cu 30,2%, transportul de persoane şi mărfuri cu 30,8% şi respectiv cu 24%, iar finanţarea cu 14% anual. Îndoielile apărute pe plan internaţional în urmă cu câţiva ani, în ceea ce priveşte credibilitatea statisticilor chineze referitoare la creşterea economică a ţării sunt, prin urmare, nefondate.

Credibilitatea statisticilor chineze are la bază mai mulţi factori
În primul rând, abordarea ştiinţifică. Metodele statistice aplicate în China, sistemele şi tehnicile de calcul sunt apropiate de cele utilizate în ţările dezvoltate. Acest lucru a fost susţinut cu fermitate de Banca Mondială, Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Banca de Dezvoltare a Asiei. Aceste organisme au afirmat că datele statistice furnizate de China sunt printre cele mai credibile din ţările în curs de dezvoltare.
În al doilea rând, sistemul juridic. În China, în ultimii ani, a fost aplicată cu stricteţe Legea datelor statistice, s-a creat o linie telefonică de semnalare a raportărilor inexacte, iar activităţile care încalcă legea sunt depistate şi aspru pedepsite printr-o supraveghere strictă din partea statului. În China, unele încălcări grave ale legii, trecute sub tăcere, cum au fost scandalurile evidenţelor contabile din SUA, nu pot fi evitate. Dar odată descoperite, cu certitudine vor fi anchetate şi cei vinovaţi vor fi aspru pedepsiţi.
În al treilea rând, etica profesională. Încurajăm căutarea adevărului în fapte şi promovăm reţinerea de la falsificarea datelor. Educaţia recentă în această direcţie şi-a dat roadele. Etica şi competenţa profesională a peste 2 milioane de specialişti în statistică, câţi lucrează în întreaga ţară, sunt la nivelul standardelor cerute.
În al patrulea rând, supravegherea din partea publicului larg. Toate categoriile de populaţie din China sunt invitate să-şi exercite controlul asupra datelor statistice. În prima parte a anului 2002, China a adoptat în mod oficial sistemul sinergetic de date iniţiat de FMI pentru a asigura obţinerea şi publicarea de date statistice corecte, în mod deschis şi transparent. Efectuarea de corecţii statistice este un lucru normal şi în conformitate cu practicile internaţionale. De exemplu, cifra pentru ritmul de creştere economică a SUA pentru primul trimestru al anului 2002 a fost revizuită de două ori, iniţial cifra anunţată fiind de 5,8%, apoi 5,6% şi în final 6,1%. În China nu este nevoie de revizuiri succesive. Pentru statisticile anuale avem în general o cifră iniţială estimată, apoi cifra iniţială şi apoi cifra revizuită. Dacă cifra din Anuarul statistic este revizuită, aceasta se datorează metodelor şi sistemelor statistice, precum şi normelor de clasificare şi triere.
De aceea, datele statistice oferite de China sunt demne de încredere.

Cererea pe piaţă
şi stoparea inflaţiei
Este adevărat că în China preţurile mărfurilor sunt scăzute. Aceasta reprezintă un avantaj pentru consumatori, dar producătorii sunt nemulţumiţi, întrucât scăderea preţurilor înseamnă reducerea substanţială a profiturilor lor, care în primul trimestru al anului 2002, a fost de 9,1%.
Există o serie de motive speciale pentru diminuarea preţurilor.
De la admiterea sa în OMC în anul 2001, China a redus tarifele vamale şi a permis investiţiile străine în mai multe sectoare. Produsele străine cu preţuri mai mici au început să-şi exercite influenţa asupra pieţei interne. Statisticile arată că preţurile produselor străine de pe piaţa Chinei sunt cu 20% mai mici decât produsele chinezeşti de acelaşi fel. Acest fapt a condus în mod inevitabil la scăderea preţurilor.
În anul 2002, China a accelerat introducerea mecanismului de piaţă pentru a pune capăt existenţei monopolurilor. Prin aceasta se vor ţine în frâu creşterile iraţionale ale preţurilor. Preţurile pentru servicii au crescut numai cu 2,4% în primele 6 luni ale anului 2002, pentru ultimii ani fiind un adevărat record în ce priveşte ritmul de diminuare a preţurilor. Utilizarea tehnologiei avansate a condus la reducerea costurilor de producţie şi a avut efecte asupra pieţei de consum. De exemplu, un telefon mobil costa la începutul anului 2002 peste 2000 de yuani. În iunie 2002, preţul lui scăzuse cu 40%. Aceste modificări rapide au jucat un rol uriaş în reducerea preţurilor.
Eforturile guvernului de a reglementa cererea pe piaţă au ţinut în frâu, de asemenea, creşterile aleatorii ale preţurilor. O scădere cu 0,8% a indicelui preţurilor de consum, în primele 6 luni ale anului 2002, a reflectat în mod obiectiv influenţa unor noi factori asupra preţurilor curente de consum. După părerea noastră, a fost mai mult o demonstraţie privind o relaţie mai liberă între cerere şi ofertă, decât o stopare a inflaţiei.
Pe de altă parte, tendinţa de scădere a luat un nou curs. Rata de diminuare a indicelui preţului de consum a scăzut de la nivelul de 1,3%, înregistrat o perioadă, la 0,8%, înregistrat în luna iunie, 2002. Preţurile de desfacere pe piaţă au scăzut cu 4,1% în primul trimestru al anului trecut, şi cu 2,7%, în al doilea trimestru al aceluiaşi an. Preţurile de achiziţie la energie, materii prime şi electricitate au scăzut cu 3,1% în cel de-al doilea trimestru al anului 2002 faţă de 4,7%, cât a fost în primul trimestru 2002.

Ocuparea forţei de muncă
Numărul lucrătorilor trimişi în şomaj s-a redus în mod considerabil, dar numărul total al celor care nu au un loc de muncă rămâne, în continuare, apreciabil. Muncitorii trimişi în şomaj din întreprinderile de stat a totalizat 4,64 milioane la sfârşitul lunii iunie 2002, cu 510.000 mai puţin decât la începutul aceluiaşi an. Acest fapt sugerează că, într-o oarecare măsură, situaţia ocupării forţei de muncă s-a îmbunătăţit, dar numărul celor fără loc de muncă rămâne la aproximativ 7 milioane, rata curentă a şomajului în China fiind astfel mai mică de 4%.

Investiţii în proprietăţi
În primele şase luni ale anului 2002, investiţiile în imobile au crescut an de an cu 32,9%. Considerăm că o rată de creştere de 30% în acest sector este ceva normal. Chinezii care au rezolvat problema lipsei de hrană şi de îmbrăcăminte, se îndreaptă spre un mod de viaţă mai confortabil. În prezent, ei consideră că prima urgenţă o reprezintă îmbunătăţirea condiţiilor de locuit. Din perspectiva cererii şi ofertei, nu se întrevede un decalaj care să îngrijoreze, în schimb, structura de astăzi a locuinţelor pare iraţională. Trebuie să acordăm o atenţie deosebită cererilor de locuinţe ale diferitelor categorii de populaţie, astfel încât industria imobiliară să se poată dezvolta sănătos.
Trei motive au condus la creşterea rapidă, în anul 2002, a investiţiilor în bunuri imobiliare. Mai întâi, politica fiscală de încurajare a investiţiilor a creat condiţii excelente pentru investiţiile din partea întreprinderilor de stat. În al doilea rând, mediul investiţional favorabil a făcut să crească investiţiile private şi autonome. Volumul total al investiţiilor în acest sector a crescut cu 17,8% în primele şase luni, indicând o creştere a investiţiilor private. În al treilea rând, condiţiile climatice din anul 2002 s-au dovedit favorabile, facilitând începerea lucrărilor la unele mari obiective de construcţii.


UN BUN ÎNCEPUT PENTRU MERSUL ÎMPREUNĂ SPRE PROGRES
China a făcut mult pentru a onora intrarea ei în OMC, a spus directorul general din OMC, Supachai Panitchpakdi. Primul an, adică începutul aderării Chinei la OMC, a decurs fără probleme, a declarat ministrul comerţului exterior şi al cooperării internaţionale, dl. Shi Guangsheng. Se spune c㠄un lucru bine început este pe jumătate făcut“, de aceea, ţara se pregăteşte în continuare să facă faţă provocărilor şi mai mari care o aşteaptă.

Lu Pi

A trecut mai mult de un an de când, la 11 decembrie 2001, China a devenit oficial membru cu drepturi depline al OMC. Anul care s-a scurs a reprezentat o perioadă de profunde schimbări pentru China. Ca membru al OMC, China a trecut hotărât la reducerea taxelor vamale şi a redus semnificativ măsurile privind scutirile de taxe. Ea a accelerat, totodată, ritmul accesului larg pe piaţa serviciilor, a intensificat măsurile de protejare a drepturilor privind proprietatea intelectuală şi a îndeplinit cu rigoare crearea relaţiilor de comunicare cu OMC.
China a făcut progrese însemnate în privinţa deschiderii pieţei interne. Astfel, în primele zece luni ale anului care a trecut, volumul importurilor şi exporturilor a totalizat 500,26 miliarde dolari, crescând cu 19,7% în fiecare an. Volumul exporturilor s-a apropiat ca valoare de 262,5 miliarde dolari, sporind cu 20,6%, iar cel al importurilor a depăşit 237,76 miliarde dolari, crescând cu 18,7%.
Investiţiile străine au continuat să crească. În perioada ianuarie-octombrie, anul trecut, investiţiile străine actuale s-au ridicat la 46,44 miliarde dolari, reprezentând o creştere de 34,87%. În prima jumătate a anului trecut, investiţiile străine, numai în sectorul serviciilor, au crescut cu 10,2 miliarde dolari, reprezentând un sfert din totalul volumului investiţiilor absorbite. Pătrunderea capitalului străin a adus nu numai însemnate investiţii străine, dar au contribuit la stimularea dezvoltării economice a Chinei şi a creat noi locuri de muncă. Faptele dovedesc că admiterea Chinei în OMC a creat o situaţie reciproc avantajoasă, atât pentru China, cât şi pentru celelalte ţări din lume.
Directorul general al OMC, Supachai Panitchpakdi, a făcut cunoscut că de la aderarea la OMC, ţara noastră a reuşit să înfăptuiască numeroase schimbări. Printre acestea figurează modificările aduse unor legi interne, în sensul alinierii lor la prevederile OMC. Unele provincii au iniţiat reforma politicilor locale din domeniul comerţului, în timp ce altele au înfăptuit deja reformele care se impuneau, reuşind să-şi deschidă pieţele în avans faţă de orarul stabilit pentru primul an de aderare la OMC. Comerţul Chinei cu celelalte ţări a crescut rapid în cursul anului care a trecut. Supachai a subliniat faptul că în privinţa cooperării Chinei cu OMC, aceasta s-a desfăşurat „destul de mulţumitor“ până acum, dar că există încă, din partea mai multor ţări, „o cerere stringentă pentru mai multe informaţii şi date statistice“.
Fostul director general al OMC, Mike Moore, şi-a mărturisit convingerea că în ceea ce priveşte China, ea va fi un membru de nădejde, şi că în prezent răspunde prompt obligaţiilor asumate.
În timpul vizitei sale la Beijing, în octombrie anul trecut, comisarul pe probleme de comerţ al Uniunii Europene, dl. Pascal Lamy, a arătat că ţara noastră a reuşit să facă un pas hotărâtor înainte, onorându-şi angajamentele asumate, dar că mai are multe de făcut în ceea ce priveşte transparenţa.
Am Cham, unul din şefii cultelor din China, a declarat că China pare să fi ratat respectarea în totalitate a angajamentelor asumate, dar că are convingerea că guvernul central pare ferm hotărât să-şi îndeplinească obligaţiile, deşi există numeroase dificultăţi de ordin tehnic şi practic.
Liu Guangxi, primul deţinător al titlului de doctor în studiul OMC şi al cooperării economice regionale, a spus că acceptarea Chinei în OMC a constituit un fapt din care chinezii au învăţat ce înseamnă restructurarea prerogativelor guvernamentale şi restructurarea industriei. Odată cu aceasta, întreprinderile au învăţat cum pot fi multiplicate căile de promovare a comerţului în perspectiva economiei globale, făcând apel la mecanismele oferite de OMC de garantare şi protejare a drepturilor şi interesului lor, cum pot evita un dumping prin măsuri de protecţie şi cum pot iniţia un dialog, de pe poziţii egale, cu celelalte ţări ale lumii. „De asemenea, am reuşit să ne eliberăm de constrângerile unei economii comandate, planificate şi birocratice“, a spus dl. Liu.
Shi Guangsheng, ministrul comerţului exterior şi al cooperării economice, a afirmat că datorită activităţii susţinute din diferite sectoare economice, China a reuşit să parcurgă cu bine primul an al intrării ei în OMC. Statutul de membru al OMC va avea o influenţă pe termen lung asupra dezvoltării economice a ţării, trebuind să fie pregătită să facă faţă unor numeroase provocări de aici înainte, a spus Shi. „Un lucru bine început e pe jumătate făcut şi fiecare pas în viitor trebuie să fie bine gândit, astfel încât fiecare obstacol care se iveşte  să-l transformăm într-o împrejurare favorabilă“, a adăugat Shi.

Rezultate pe măsura eforturilor
Odată cu admiterea în OMC, China a reuşit să-şi îndeplinească îndatoririle asumate. În cursul anului trecut, diferite sectoare, de la nivelele centrale la cele locale şi de la instituţii guvernamentale la întreprinderi, toate au depus eforturi susţinute pentru îndeplinirea acestui ţel.
Începând cu luna februarie, au fost organizate numeroase cursuri de pregătire pentru funcţionarii publici de la nivel central şi local, pentru a-şi însuşi regulile care guvernează activitatea OMC. În acelaşi timp, forurile de conducere de la nivel central şi local, au accelerat ritmul îndeplinirii reformelor în sistemul administrativ şi al modificărilor aduse atribuţiilor care revin organelor statului. La începutul lunii noiembrie, Consiliul de Stat a hotărât desfiinţarea susţinerii examenelor în administraţie şi a aprobat ca promovarea în acest sector să se facă pe baza rezultatelor obţinute la completarea unor teste cu 789 de indicatori. China a început să aplice reglementările OMC şi în scopul apărării drepturilor sale. Sprijinindu-se pe reglementările impuse de OMC, China a rezolvat favorabil disputele sale de ordin comercial cu celelalte ţări, privind unele probleme, cum sunt dumpingul de export sau import, măsurile de protecţie şi barierele tehnologice. De exemplu, ea a recurs la mecanismul reglementării disputelor, ca membru al OMC, pentru soluţionarea unei probleme de ordin comercial cu Statele Unite, care au impus 201 măsuri de protecţie privind produsele din oţel. China a participat activ la dezbaterile OMC privind politicile din sfera comerţului, specifice celorlalţi membri OMC şi s-a angajat în negocieri bilaterale cu unele ţări asupra cererii lor de a deveni membre OMC.
China a participat activ la noua rundă de negocieri asupra comerţului multilateral în cadrul OMC, participând cu un număr de peste 20 de delegaţi la convorbirile care s-au desfăşurat la Geneva. În timpul negocierilor, delegaţii Chinei au avansat propuneri asupra problemei majore privind mărfurile, serviciile, drepturile asupra proprietăţii intelectuale şi agricultura, făcând cunoscute punctele de vedere şi poziţia Chinei în cadrul noii runde de dezbateri. Acestea s-au bucurat de sprijinul delegaţiilor din ţările în curs de dezvoltare.
Ministerul comerţului exterior şi al cooperării economice a deschis în mod oficial, în luna septembrie, un site pe Internet al OMC. Fiind singurul site de stat pe probleme de afaceri în cadrul OMC, el oferă surse autorizate de informare şi promovează comunicarea între stat şi cercurile de afaceri. Deschiderea acestor site-uri reprezintă o măsură activă din partea Chinei, menită să contribuie la îndeplinirea obligaţiilor sale de a stabili căi diferite de informare şi comunicare cu celelalte ţări, în concordanţă cu obligaţiile asumate odată cu intrarea în OMC. Ca un mijloc de cea mai mare importanţă de informare asupra OMC, creat la nivel guvernamental, site-ul va avea un rol vital în difuzarea de informaţii privind OMC, sporind transparenţa asupra politicilor comerciale ale altor ţări şi facilitând cunoaşterea de către companii şi persoane private a politicilor comerciale.
Măsurile eficiente adoptate de China au contribuit la crearea unei conjuncturi favorabile, prin continuarea politicii de deschidere a pieţelor agricole, de servicii şi de autoturisme, îndată după admiterea ei în OMC.  Sectorul agricol s-a dezvoltat neîntrerupt. Deschiderea sectoarelor financiar, de asigurări şi garanţii, de telecomunicaţii, logistică şi alte servicii a avansat tot mai mult în timp, dând un puternic impuls reformelor şi dezvoltării în aceste sectoare. Ritmul reorganizării şi al modernizării tehnologice în industria de autoturisme a fost mai viu decât în anii precedenţi. Reorganizarea şi cooperarea dintre producătorii chinezi de autoturisme şi giganţii străini au adus beneficii ambelor părţi.
Sectorul de presă şi publicaţii a trecut la reorganizare în scopul adaptării lui la  noua situaţie creată în urma intrării Chinei în OMC. China a aprobat existenţa a şapte companii editoriale, cinci grupuri de difuzare de publicaţii şi 38 de grupuri de presă. În plus, reorganizarea industriei aeronautice a condus la apariţia a trei companii de linii aeriene. Monopolul telecomunicaţiilor a fost desfiinţat, sectorul mărindu-şi în acest fel puterea competiţională. Odată cu intrarea Chinei pe piaţa mondială ea a păşit într-o nouă etapă.

Răspuns îndatoririlor asumate
Cu un an în urmă, în cadrul celei de a IV-a întruniri ministeriale a OMC de la Doha, în Katar, unde China a primit statutul de membru al OMC, delegaţia chineză a evidenţiat eforturile Chinei pentru aderarea la OMC, hotărârea ei de adâncire a reformei şi deschiderea tot mai largă către lumea din afară. Delegaţia a susţinut că odată admisă ca membru al OMC, China va adopta prevederile OMC, îşi va asuma îndatoririle, beneficiind totodată şi de drepturile care-i revin, pe baza principiului echilibrului dintre drepturi şi îndatoriri.
La 17 septembrie, comisia din cadrul OMC, care răspunde de reglementările referitoare la drepturile asupra proprietăţii intelectuale, a dat o apreciere pozitivă modului în care China aplică aceste reglementări încă din primul an al aderării  la OMC. Încă înainte de întrunirea organizată de OMC, destinată dezbaterii problemei privind drepturile  asupra proprietăţii intelectuale, China a prezentat un raport cu privire la legile pe care deja le promulgase în acest domeniu şi a răspuns la 101 întrebări formulate de Statele Unite, Uniunea Europeană, Japonia, Australia şi de alţi membri ai OMC. Ei au dat o apreciere pozitivă modului în care China a tratat şi a rezolvat problema drepturilor privind proprietatea intelectuală.
Încă de la începutul anului 2002, China a redus tarifele vamale pentru 5.300 de bunuri de import, de la 15% la 12%. Tarifele medii pentru bunurile manufacturiere s-au redus de la 14,7% la 11,3%, iar cele pentru produsele agricole (cu excepţia produselor acvatice) au scăzut de la 18,8% la 15,8%. China a desfiinţat, de asemenea, contingentele autorizate şi licitaţiile pentru opt tipuri de produse, între care cereale, lână, bumbac şi îngrăşăminte chimice.
În acord cu angajamentele asumate, China a trecut la revizuirea şi anularea unui număr de legi şi reglementări care contravin reglementărilor OMC şi a promulgat altele noi, în care figurează reglementările privind contracararea dumpingului, cele referitore la subvenţii şi la măsurile de protecţie, care au început să intre în vigoare încă de la începutul anului trecut. Legea patentelor, a mărcii comerciale, a drepturilor de autor şi alte legi şi reglementări de interes au fost revizuite, iar legile şi reglementările interne referitoare la profitul investitorilor străini au fost modificate. Aproximativ 30 de departamente din subordinea Consiliului de Stat au revizuit 2.300 documente privind reglementările, anulând 830 şi amendând 325 dintre ele. Toate localităţile au rectificat, de asemenea, documentele regulatorii în conformitate cu cerinţele guvernului central.
În acelaşi timp, creşterea competiţiei a condus treptat la desfiinţarea monopolurilor în sectoare ca telecomunicaţiile, aeronautica şi sectorul energetic. Reforma politicii de taxe şi impozite a condus la uniformizarea suprataxelor, atât pentru societăţile chineze cât şi pentru cele străine. Taxele ridicate pentru societăţile cu capital străin au fost desfiinţate, odată cu practicarea taxelor standard duale pentru călătoriile aeriene, feroviare şi navale, tichetele de admitere şi taxele de folosire a facilităţilor publice.

Accesul mai larg pe piaţă
Statutul de membru al OMC angajează China să aplice principiul naţiunii celei mai favorizate şi tratament naţional pentru toţi membrii OMC, precum şi să liberalizeze comerţul şi sectorul serviciilor. Ea se angajează, de asemenea, să reducă tarifele vamale la nivelul ţărilor în curs de dezvoltare, de la 15,6% în anul 2000, la 10% în anul 2005, să reducă şi să desfiinţeze măsurile non-tarifare pentru importuri şi să revoce legile, reglementările şi normele care contravin prevederilor OMC. China va trece la reforma sistemului de organizare a comerţului, va implementa politici uniforme şi transparente de comerţ şi va admite evaluarea anuală de către OMC a îndeplinirii angajamentelor asumate.
Aceasta înseamnă că în al doilea an de la accesul în OMC, China va avea de înfruntat provocări şi mai mari şi că va trebui să depună eforturi susţinute pentru a transforma provocările în tot atâtea oportunităţi.

Telecomunicaţiile
China va lărgi şi mai mult piaţa serviciilor de telecomunicaţii, în cel de al doilea an de la aderarea la OMC. Numărul oraşelor deschise furnizorilor străini de servicii de telecomunicaţii va creşte de la 3 la 14; procentul de capital străin în societăţile de telecomunicaţii cu capital mixt poate creşte de la 25% la peste 35%. După un studiu experimental, multe iniţiative ale investitorilor străini se aşteaptă să facă un hotărât pas înainte în anul 2003, prin pătrunderea lor pe piaţa chineză a serviciilor de telecomunicaţii, prin înfiinţarea de întreprinderi cu capital mixt şi prin investiţii cu mult mai mari.

Sistemul bancar
Banca Populară a Chinei, care este banca cea mai mare a ţării, a anunţat că de la 1 decembrie, 2002, instituţiile financiare cu capital străin au dreptul să iniţieze operaţiuni în moneda naţională, RMB, încă în cinci oraşe: Guangzhou, Zhuhai, Qingdao, Nanjing şi Wuhan, pe lângă cele care au beneficiat de acest drept înainte: Shanghai, Shenzhen, Tianjin şi Dalian. Patru mari bănci comerciale de stat din China, Banca Chineză, Banca Chineză de Comerţ şi Industrie, Banca de Construcţii şi Banca Agricolă din China, se vor deschide capitalului privat, inclusiv capitalurilor străine.

Sistemul asigurărilor
Acest sector urmează să-şi deschidă larg porţile într-un interval de trei ani, de la primirea ţării în OMC. În anul 2003, un număr sporit de companii străine vor obţine autorizaţii pentru iniţierea de afaceri sau aprobări pentru deschiderea de filiale. Până acum, 34 de firme de asigurări au primit autorizaţie de a opera în China sau sunt pe cale să-şi deschidă sedii proprii. Potrivit angajamentelor asumate, firmele străine de asigurări pe viaţă sau de alt profil vor primi aprobarea de a-şi oferi serviciile în Beijing, Chengdu, Chongqing, Fuzhou, Suzhou, Xiamen, Wuhan şi Tianjin, în decurs de doi ani din momentul intrării Chinei în OMC.

Comerţul cu amănuntul
Acest sector nu va funcţiona deplin înainte de termenul stabilit prin angajamentele asumate. În anul 2003, capitalul străin va putea pătrunde în acest sector prin fuzionarea de întreprinderi şi prin achiziţii şi va avea, de asemenea, acces în sfera publicităţii pentru vânzările cu amănuntul.

Turismul
După aderarea Chinei la OMC, turismul a devenit domeniul cu ritmul cel mai alert de deschidere către exterior. Până acum, 11 companii de turism cu capital mixt şi-au făcut apariţia în China. Shen Huirong, funcţionar superior la Agenţia Naţională de Turism, a declarat că turismul chinez se va deschide de acum înainte într-un ritm şi mai accelerat. Dacă condiţiile vor permite, acest sector va încheia procesul de deschidere încă înainte de orarul stabilit. Aşa cum este stipulat, China va permite înfiinţarea de oficii străine de turism, dar nu mai devreme de 1 decembrie 2005. Termenul pare să poată fi devansat pentru anul 2003, aşa cum a declarat dl. Shen.

Industria
La începutul anului în curs, China a redus în continuare taxele vamale până la 11%. Controlul contingentelor pentru unele mărfuri de import, cum sunt ceasurile şi camerele video va fi desfiinţat. Contingentele la importul de autoturisme, de produse din petrol şi cauciuc natural, ca şi la produse agricole şi îngrăşăminte chimice vor spori cu 15%. Drept consecinţă, se aşteaptă ca preţul mărfurilor de import să scadă.

Autoturismele
Taxele vamale la importul de autoturisme vor fi reduse în continuare , în anul 2003, cu un procent mai mic însă decât în anul precedent. Totuşi, graţie ritmului accelerat al deschiderii sectorului bancar din China, firmele străine care desfac pe credit se vor impune probabil pe piaţa chineză.

ZECE DIN CELE MAI IMPORTANTE EVENIMENTE DIN PRIMUL AN DE LA ADERAREA CHINEI LA OMC

Îmbunătăţirea legislaţiei
şi munca administrativă
Adunarea Naţională Populară (Parlamentul) din China a dezbătut amendamentele aduse unor pachete de legi, în vigoare încă înainte de aderarea Chinei la OMC, şi a introdus perfecţionarea legislaţiei în planul legislativ anual. Până în prezent, 1.100 de reglementări emise de 30 de departamente din Consiliul de Stat au fost fie revizuite, fie anulate.
De la admiterea Chinei în OMC, 65 de departamente din subordinea Consiliului de Stat au examinat şi aprobat 4.159 de proiecte de legi. În intenţia de a răspunde obligaţiilor care decurg din aderarea Chinei la OMC, departamentele guvernamentale şi-au revizuit concepţiile şi metodele organizatorice şi şi-au schimbat modul de funcţionare, trecând de la o activitate care se concentra pe controlul administrativ, la una centrată pe sprijin legislativ şi asistenţă tehnică.

Măsuri de protecţie
pentru produsele siderurgice
Având de multă vreme un rol pasiv în competiţia comercială internaţională, China a început în prezent să facă uz de mecanismele oferite de OMC pentru a rezolva anumite dispute. La 14 martie 2002, guvernul chinez s-a adresat OMC pentru a-i facilita iniţierea unor discuţii cu Statele Unite, cu privire la activarea Secţiei 201 din Actul Comerţului din 1974. La 20 mai, China a anunţat că a iniţiat cercetarea anumitor produse siderurgice, iar la 20 noiembrie a hotărât impunerea unor măsuri de protecţie, cu caracter permanent, privind importul a cinci categorii de produse siderurgice.

Evenimentul Ericsson
În luna martie, 2002, Compania de echipamente mobile de telecomunicaţii Ericsson-Panda şi-a achitat înainte de termen datoriile către creditorii săi chinezi: Banca de Comerţ, Banca de Comerţ şi Industrie, pentru ca după aceea, să împrumute aceeaşi sumă, 1,99 miliarde yuani, de la Citibank. Acest eveniment a venit ca un duş rece în competiţia dintre băncile interne şi băncile străine din China, după aderarea ţării la OMC. Presiunea tot mai mare obligă primele patru dintre cele mai importante bănci comerciale de stat din China să-şi reorienteze poziţia pe piaţă.

Regruparea aviaţiei civile
şi eliminarea monopolului Telecom
În ultima vreme, sectoarele de monopol din China au cunoscut urmările aplicării în profunzime a reformelor. La 16 mai, 2002, Societatea Telecom din China s-a divizat în două companii: compania de nord şi compania de sud. Compania de sud, Compania Junior din China, a preluat serviciile de telecomunicaţii din Guangdong, Guangxi, Zhejiang şi din 21 de provincii şi oraşe din nord-vestul Chinei. Compania de nord urmează să fuzioneze cu Corporaţia Netcom şi Jitong Network de comunicaţii din China (noua Netcom din China), al cărei domeniu acoperă zece provincii şi oraşe, inclusiv oraşul Beijing, Tianjin, Hebei şi Shandong.
La 11 octombrie, a luat fiinţă Grupul de garanţii şi servicii al Aviaţiei Civile din China, marcând astfel regruparea atât de mult aşteptată a industriei aviaţiei civile din China.

Lideri internaţionali ai comerţului
cu amănuntul preferă Beijingul
Printre unităţile supermarket din Beijing, care acoperă o suprafaţă de peste 8.000 metri pătraţi, 23 dintre ele aparţin capitalului străin. După apariţia unităţilor Carrefour, s-au înfiinţat în capitală unităţile de supermarket Wal-Mart şi Metro. În 2002, Comisia de stat pentru economie şi comerţ a autorizat opt companii cu capital mixt pentru comerţ cu amănuntul şi funcţionarea lor în 28 de magazine. Huang Hai, şeful Biroului Pieţei, din cadrul comisiei, a declarat că piaţa internă pentru desfacerea cu amănuntul a fost deschisă mai mult decât s-a căzut iniţial de acord cu OMC, ceea ce poate avea un impact negativ asupra economiei.

Societăţile străine de asigurare
îşi fac apariţia în China
La 7 ianuarie, 2002, societatea de asigurare AIA a înfiinţat o filială la Beijing, devenind prima şi singura societate de asigurări pe viaţă cu capital străin din oraş. În noiembrie 2002, venitul filialei AIA din Beijing a atins 13 milioane yuani, cu o medie de 2000 de poliţe de asigurare vândute lunar. Conform datelor statistice, China a autorizat deschiderea a 34 de societăţi străine de asigurare.

Regruparea
societăţilor de transport
În iunie 2002, Grupul FAW, cel mai mare producător de autovehicule din China, a cumpărat Societatea auto din Tianjin, cea mai mare producătoare de mini-vehicule din China. Aceasta reprezintă restructurarea sectorului auto din China, iar la 29 august, Grupul FAW a anunţat cooperarea deplină cu Toyota Japan, prin societăţile Tianjin Auto şi Toyota Sichuan. La 19 septembrie, Dong Feng Motor Corporation a semnat un acord strategic de cooperare cu partenerii japonezi, iar la 25 octombrie a mers mai departe, reuşind să încheie un acord cu Grupul PSA Peugeot Citroen pentru extinderea reciprocă a cooperării. În final, la 18 noiembrie a luat fiinţă Corporaţia cu capital mixt sino-ROK Hyundai Motor, prima corporaţie auto cu capital mixt de la aderarea Chinei la OMC.

Garanţii pentru aparate video
Curând după încheierea Anului Nou 2002 din China, aparatele video DVD, de fabricaţie chineză, care au pătruns pe piaţa ţărilor Uniunii Europene, au fost oprite la vamă, sub pretextul lipsei „garanţiilor privind dreptul asupra proprietăţii intelectuale“. Mai târziu, „6 C“, un conglomerat alcătuit din şase companii, între care: Hitachi, JVC, Mitsubishi, Panasonic, TimeWarner şi Toshiba, care deţine cele mai importante patente tech DVD din lume, au emis un ultimatum pentru producătorii interni de DVD, cu privire la plăţile pentru drepturi de autor. La 19 aprilie, s-a stabilit un acord între „6 C” şi Asociaţia chineză de echipamente acustice electronice, prin care a fost stabilit un preţ de 54 dolari pentru fiecare DVD player exportat.

Turismul trăieşte
şocul investiţiilor străine
În aprilie 2002, Oficiul de turism internaţional din China, împreună cu agenţia de turism American Express, au înfiinţat la Beijing o societate de turism. În luna mai, a luat fiinţă la Beijing o altă agenţie de turism cu capital mixt, cofinanţată de Compania Comfort din China şi de US-Rosenbluth. La 13 noiembrie, Shen Huirong, şeful Administraţiei de relaţii internaţionale pentru promovarea turismului din China, a declarat că marile agenţii de turism din ţări cu un turism dezvoltat, cum sunt Statele Unite, Japonia şi Germania, au posibilitatea să înfiinţeze în China agenţii de turism cu capital mixt. Asemenea agenţii de turism se vor bucura de dreptul de a deschide birouri de turism pe baza capitalului propriu.

Grupul TCL face achiziţii
în alte ţări
Pornind de la faptul că din momentul aderării Chinei la OMC capitalul străin a inundat pur şi simplu sectorul intern de aparatură electronică, în septembrie anul trecut, Grupul TCL a cumpărat compania germană Schneider Electric pentru suma de 8,2 miliarde euro. De asemenea, alţi producători chinezi de televizoare color au înregistrat la vânzări rezultate remarcabile. Exporturile companiei Changhong, de exemplu, au crescut de şase ori. Iar la 25 noiembrie 2002, Xiamen Overseas Chinese Electronic Co. Ltd., a expediat 1.600 de TV color către Anglia, marcând astfel reapariţia televizoarelor color de fabricaţie chineză pe piaţa Uniunii Europene.

CHINA, ŢARA CU CEL MAI MARE AFLUX DE CAPITAL STRĂIN

La conferinţa organizată de China sub denumirea „Anul Capitalului“, care a avut loc la 4 decembrie, anul trecut, la Beijing, Shi Guangsheng, ministrul comerţului exterior şi al cooperării economice, a declarat că în anul 2002, China a devenit, pentru prima dată, cel mai mare receptor de capital străin direct (CSD) din lume. El a apreciat că în cursul acestui an CSD din China va depăşi suma de 50 miliarde dolari.
Ministrul a ţinut să sublinieze faptul că această realitate este urmarea măsurilor pozitive, eficiente şi raţionale care au fost luate în scopul utilizării capitalului străin, în condiţiile economice create prin deschiderea amplă şi generalizată către lumea din afară.
China a reuşit să menţină o situaţie favorabilă utilizării capitalului străin, chiar în condiţiile în care CSD a început să cunoască un declin resimţit peste tot în lume. Cele mai recente statistici furnizate de Ministerul comerţului şi cooperării internaţionale indică faptul că în octombrie 2002, numărul societăţilor noi cu capital străin autorizate a atins cifra de 27.630, însemnând o creştere de 35%, în comparaţie cu aceeaşi perioadă din anul trecut; capitalul străin contractat s-a ridicat la 75 miliarde dolari, marcând o creştere de 36%, iar utilizarea reală a capitalului străin a atins 44,7 miliarde dolari, crescând cu 20%.
„Potrivit ultimului raport al Naţiunilor Unite privind volumul investiţiilor din toată lumea, China se situează, de nouă ani consecutiv, pe primul loc în rândul ţărilor şi regiunilor în curs de dezvoltare, în privinţa atragerii capitalului străin“, a declarat dl. Shi. El a adăugat că mai mult de 400 din rândul celor mai bine situate corporaţii din lume şi-au deschis firme în China. Mai mult, numărul instituţiilor cu profil de cercetare şi dezvoltare înfiinţate de firmele străine de afaceri s-a ridicat la 400. În anul 2000, numărul întreprinderilor cu capital străin s-a ridicat la 420.000, cu un capital străin contractat de 820,2 miliarde dolari şi cu un capital activ de 439,9 miliarde dolari.
În acelaşi timp, distribuţia investiţiilor străine pe ramuri industriale şi regiuni s-a îmbunătăţit. „Investitorii străini şi-au reorientat interesul de  la  sectorul industriilor de prelucrare către ramurile industriei de bază, către lucrări de infrastructură şi industria tehnicilor de vârf şi către regiunile centrale şi de vest ale ţării“, a declarat dl. Shi. El a remarcat că datorită ritmului în care are loc restructurarea industriilor pe plan internaţional, partenerii străini şi-au sporit investiţiile în China, punând accentul pe dezvoltarea afacerilor, dar şi pe creşterea nivelului şi calităţii produselor. China a devenit o prioritate pentru investitorii străini.

Perspective promiţătoare
Un studiu recent realizat de AT. Kearney Inc., o firmă cunoscută de consultanţă, a arătat că din punct de vedere al orientării fondului direct de investiţii, China a depăşit Statele Unite, devenind cea mai atractivă ţară pentru plasarea acestor investiţii.
Studiul a scos în evidenţă că în anul care a trecut, aproape toate ţările au resimţit o reducere a investiţiilor directe, cu excepţia Chinei. Piaţa chineză a atras un număr tot mai mare de investitori care şi-au păstrat tot timpul o atitudine optimistă faţă de perspectivele economice ale Chinei.
Paul Laudicina, preşedintele firmei de consultanţă amintită, a afirmat că atractivitatea tot mai mare pe care o exercită China poate fi pusă pe seama câtorva factori- cheie: o piaţă uriaşă, cu o populaţie de 1,3 miliarde, ritmul accelerat şi pe termen lung al creşterii economice, o situaţie politică stabilă şi un mediu investiţional favorabil, şi nu în ultimul rând, aderarea Chinei la OMC şi desemnarea Oraşului Beijing ca viitoare gazdă a Jocurilor Olimpice din 2008.
El a remarcat că în preferinţa întreprinderilor industriale de prelucrare din toată lumea, China ocupă primul loc. În prezent, marile corporaţii sunt gata să înfiinţeze fabrici sau societăţi cu capital mixt în China, invocând avantajele pe care China le oferă în ceea ce priveşte materiile prime şi mâna de lucru calificată. În plus, potenţialul considerabil în domeniul finanţelor, serviciilor şi industriilor-cheie, în telecomunicaţii, precum şi dinamica sectoarelor de desfacere en-gros şi en-detail, sunt tot atâţia factori de atragere a capitalului străin.
Dl. Laudicina a menţionat că aproximativ 4 milioane de oameni se vor adăuga, până în anul 2005, locuitorilor globului, care realizează un venit anual de peste 10.000 de dolari, iar dintre aceste persoane, jumătate vor fi chinezi. Creşterea puterii de cumpărare a chinezilor este încă un factor care favorizează sporirea fondului direct de investiţii în China.
China nu este numai un câmp de atracţie pentru investiţiile directe, se evidenţiază în studiul amintit, ci şi un investitor. În ultimul an, primele zece întreprinderi de stat din China au investit 30 miliarde dolari în alte ţări, sumă care echivalează totalul investiţiilor străine din întreaga Americă Latină. În plus, multe întreprinderi mici şi mijlocii şi-au concentrat atenţia asupra pieţelor externe din peste 40 de ţări ale lumii.

Un mediu mai favorabil
pentru investiţii
Ministrul Shi Guangsheng a ţinut să sublinieze dorinţa Chinei de a continua să încurajeze introducerea, explorarea şi crearea de noi tehnologii şi să stimuleze investitorii străini să pună pe picioare proiecte de mari investiţii şi cu tehnologii avansate. Dl. Shi a adăugat c㠄eforturile vor fi orientate spre întărirea politicii de dirijare a capitalului, în sensul reducerii procentului pe care îl deţine capitalul străin în societăţile străine şi în întreprinderile industriale pe acţiuni“. El a adăugat că în viitor China va continua perfecţionarea legislaţiei cu privire la societăţile pe acţiuni cu capital străin, va îmbunătăţi reglementările privind modelul de transfer şi operaţiunile de franchiză şi va accelera alcătuirea listei întreprinderilor cu capital străin din ţară şi străinătate.
Referindu-se la sectorul serviciilor, încă un domeniu de mare atracţie pentru investitorii străini, Shi a spus: „China va încuraja introducerea conceptelor specifice nivelului actual al tehnicilor celor mai moderne şi a expertizei manageriale şi funcţionale, precum şi a metodelor moderne de marketing, ca şi îmbunătăţirea structurii în sectorul serviciilor“.
Un sistem legislativ şi o politică sănătoasă a mediului investiţional reprezintă cheia atragerii investiţiilor străine. „Este imperios necesar să continuăm îmbunătăţirea sistemului legislativ şi să consolidăm stabilitatea, previzibilitatea şi eficacitatea politicilor şi legislaţiei care să reglementeze investiţiile străine în ţara noastră“, a spus Shi.
China a elaborat şi a revizuit un număr de legi şi reglementări privind finanţarea, asigurările, telecomunicaţia, comerţul, garanţiile şi fondurile valutare, ca şi organismele de intermediere. Ministrul Shi a declarat că din momentul aderării Chinei la OMC, China a reuşit să revizuiască peste 2.300 de legi şi prevederi, să anuleze 830 dintre ele şi să amendeze 825, reuşind în acest fel să statornicească un sistem legislativ care să încurajeze investitorii străini.
„China va continua să îmbunătăţească şi să deschidă tot mai mult piaţa sa internă“, a spus Shi. De la aderarea sa la OMC, China şi-a îndeplinit cu promptitudine angajamentele privind lărgirea tot mai mare a pieţei sale şi crearea condiţiilor favorabile pentru atragerea investitorilor străini. Începând cu 1 ianuarie, 2002, guvernul chinez a redus formalităţile de import la peste 5.000 de indicatori, iar nivelul general al taxelor vamale a fost scăzut de la 15,5% la 12%.
„China va deschide mai multe zone şi va depune tot mai multe eforturi pentru reglementarea accesului oamenilor de afaceri străini pe piaţă, în scopul sporirii investiţiilor lor în China“, a dat asigurări dl. Shi.

Mai mult aflux de capital străin
Depresia economiei mondiale nu a împiedicat investitorii străini să iniţieze afaceri în China. Dimpotrivă, momentul investiţiilor masive se continuă şi în prezent.
Potrivit afirmaţiilor lui Steve Forbes, preşedintele publicaţiei Forbes, chemarea lansată la cel de al XVI-lea Congres al P.C. Chinez pentru adâncirea reformelor în domeniul financiar şi bancar şi pentru dezvoltarea impetuoasă a întreprinderilor private va avea o influenţă pozitivă atât asupra economiei Chinei, cât şi asupra economiei mondiale.
Volumul considerabil de capital străin în China este o dovadă a atracţiei pe care China o exercită în acest domeniu. Oraşele din China pot atrage încă şi mai multe investiţii străine şi astfel să vitalizeze în continuare întreprinderile existente, a fost de părere dl. Forbes.
Dl. Forbes şi-a manifestat optimismul în ceea ce priveşte perspectivele de dezvoltare a întreprinderilor chineze. Pornind de la faptul că multe din întreprinderile mari din China au fost la origine întreprinderi mici şi că milioane de chinezi doresc să deschidă în viitor o afacere, Forbes este încredinţat că întreprinderile mici vor constitui o forţă motrice însemnată, care să susţină şi să propulseze în continuare dezvoltarea economică a ţării. Capitalul reprezintă una din aceste forţe propulsoare a acestor întreprinderi, cu precădere a celor din industriile noi.
Mike Dona, preşedintele Asociaţiei americano-asiatice de capital, a afirmat că piaţa chineză de investiţii deţine cel mai mare potenţial din lume şi că investitorii americani sunt tot mai interesaţi să investească în China.
El a adăugat că economia chineză se dezvoltă într-un ritm uimitor şi că sectorul privat a înregistrat, la rândul lui, o dezvoltare impetuoasă. Investitorii americani, a subliniat el, găsesc oportunităţi de dezvoltare în diferite ramuri industriale din China.
Joseph Melone, preşedintele Grupului financiar global, a ţinut să remarce că forţa de muncă ieftină reprezintă un factor important pentru China în atragerea investitorilor străini. Dar, odată cu dezvoltarea industriilor de prelucrare din China, cu creşterea nivelului salariilor, a venitului disponibil al muncitorilor şi odată cu creşterea cererii pentru bunurile de larg consum, se ivesc condiţii dintre cele mai favorabile pentru creşterea susţinută a economiei chineze şi pentru sporirea în continuare a atracţiei pe care o exercită China pentru investiţiile străine.
Ken Hagerty, preşedintele Asociaţiei generale a investitorilor consideră că în viitor China va trebui să reglementeze piaţa ei de capital mixt şi să pună pe picioare un mecanism eficient de investire a capitalului mixt. Odată cu progresul înregistrat în perfectarea legislaţiei privind piaţa de capital şi cu îmbunătăţirea  treptată a sistemului de gestiune şi control, China va atrage un volum tot mai mare de capital. În plus, odată cu introducerea unui sistem echitabil formulat în termenii cei mai stricţi şi cu deschiderea tranzacţiilor bazate pe acest sistem, China îşi va spori puterea de atracţie pentru capitalul străin.


DEZVOLTAREA SISTEMULUI BANCAR ÎN CHINA
Wang Zhipeng

(Wang Zhipeng este doctorand la Facultatea de Management Economic a Universităţii Tsinghua).

Cele patru mari bănci comerciale de stat, Banca pentru Industrie şi Comerţ a Chinei, Banca Chinei, Banca pentru Construcţia Chinei şi Banca Agricolă a Chinei reprezintă coloana vertebrală a sistemului bancar chinez. Multă vreme, datorită eficienţei scăzute, a lipsei de capital şi a ratei crescute de credite neperformante, sistemul bancar chinez s-a dovedit a fi slab şi ineficient. În vederea redresării situaţiei, în ultima parte a secolului trecut, guvernul chinez a trecut la aplicarea unor reforme menite să modernizeze aceste patru mari bănci comerciale şi să le faciliteze operaţiunile. Ca urmare, aceste bănci au înfiinţat companii de administrare a activelor în vederea valorificării eficiente şi pentru a rezolva problema activelor neperformante. Modul de operare al acestor bănci a fost ameliorat şi optimizat în vederea creşterii eficienţei conducerii, precum şi a performanţelor economice.
Statisticile arată că în cursul anului 1999, de la cele patru mari bănci au fost preluate de către alte instituţii active neperformante a căror valoare totală se ridică la 1400 miliarde de yuani. Totuşi, în ultima parte a anului 2001, creditele neperformante reprezentau încă 25,4%. Ca urmare, Banca Populară a Chinei, ca bancă centrală a ţării, a emis o ordonanţă prin care se solicita ca până în anul 2005 să se reducă rata activelor neperformante la 15%. Cele patru bănci au făcut eforturi în vederea atingerii acestui obiectiv şi şi-au anunţat intenţia de a opera şi pentru clienţi persoane fizice. Aceasta presupune că băncile au solicitat guvernului să le acorde scutiri de plată a unor taxe, dreptul de a emite acţiuni de stat şi au făcut propuneri pentru rezolvarea problemei activelor neperformante, pentru renunţare la restricţii de ordin politic privind atragerea de capital din străinătate.
Aceste măsuri de reformă reprezintă în mare măsură o reacţie la influenţa exercitată de admiterea Chinei în Organizaţia Mondială a Comerţului. Primul an după admiterea Chinei în OMC a fost marcat de trecerea de la sistemul bancar de tip monopol la unul în care este admisă concurenţa liberă. Unele bănci din China au cooperat în mod activ cu bănci străine ca, de exemplu, Citibank şi HSBC, participarea fiind egală, iar rezultatele încurajatoare. În mod obişnuit, participarea străină într-o bancă chineză este de maximum 15%.
Băncile străine au avantaje evidente în comparaţie cu partenerii lor chinezi în ceea ce priveşte organizarea, accesul la capital, înnoirea conceptelor, precum şi în ceea ce priveşte experienţa în operaţiunile bancare curente şi în afaceri. Potrivit acordului cu OMC, băncile străine pot efectua operaţii independente în yuani, doi ani după admiterea Chinei în această Organizaţie, şi pot să-şi extindă activităţile bancare curente, după cinci ani de la aderare. Unele restricţii impuse băncilor străine care se referă la zonele de operare şi numărul de clienţi vor fi, de asemenea, înlăturate în decurs de cinci ani de la admiterea Chinei în OMC. Băncile străine vor avea dreptul să opereze în multe alte zone şi vor putea deschide filiale în aceleaşi condiţii ca şi băncile chineze. Este evident că în viitor, băncile străine vor avea o poziţie-cheie în cadrul mecanismului financiar chinez.
Concomitent, în domeniul bancar se dezvoltă şi o a treia forţă. Un număr de zece bănci comerciale reprezentate de Banca Comunicaţiilor, Banca Industrială CITIC, Banca Comercianţilor din China şi alte aproximativ 100 de bănci comerciale au intrat în competiţie cu băncile de stat şi cu cele străine. În anul 2001 aceste bănci au încheiat un acord de consultare reciprocă în vederea găsirii unor căi de cooperare, de parteneriat şi pentru atingerea unui nivel mai ridicat de competitivitate. La sfârşitul anului 2001, în China existau 108 bănci comerciale ale căror active însumau 873 miliarde yuani. În august 2001, în baza aprobării date de Banca Centrală şi în cooperare cu partenerii din marile oraşe chineze, Banca comercială a oraşului Shanghai a înfiinţat Centrul de Valorificare a Activelor Bancare, urmând ca acesta să fie operaţional la sfârşitul anului 2002. În principal, această instituţie va promova cooperarea interbancară şi, cu sprijinul băncilor comerciale din întreaga ţară, se aşteaptă să reprezinte o forţă reală în concurenţa din domeniul financiar.
Aceste trei organisme sunt şi vor fi în continuare lideri în cadrul sistemului bancar din China, oferind servicii unor clienţi din sectoarele cele mai variate. Cheia rezolvării problemei activelor neperformante, precum şi pentru evitarea ca acestea să reapară în cadrul băncilor de stat este creşterea eficienţei. Pe de altă parte, posibilitatea ca băncile străine să poată opera în China impune îmbunătăţirea activităţii băncilor cu capital chinez şi, implicit, creşterea eficienţei lor. Guvernul urmează să canalizeze capitalul privat şi capitalul străin pentru consolidarea băncilor mici şi mijlocii. Acestea ar putea în viitor să fie în stare să răspundă nevoilor financiare ale întreprinderilor industriale şi agrare de dimensiuni mici şi mijlocii. Scopul final este crearea unui sistem bancar multietajat şi diversificat, care să poată oferi servicii eficiente într-o competiţie sănătoasă şi într-o ambianţă de stabilitate financiară a ţării.


SERVICIILE PUBLICE DIN CHINA SE DESCHID PRIVATIZĂRII

Măsurile recent întreprinse pentru privatizarea serviciilor publice au reuşit să înlăture monopolul statului în acest sector şi să contribuie la scăderea fiscalităţii şi la îmbunătăţirea calităţii acestor servicii pentru cetăţeni.

Feng Janhua

La 29 august, anul trecut, Shenzhen, oraş pionier din China în privinţa aplicării reformei şi a deschiderii către lumea din afară, a vândut prin licitaţie internaţională patru întreprinderi profilate pe furnizarea de energie electrică, apă şi gaze şi pe servicii de transport public. Oferta a atras peste 60 de întreprinderi ofertante, dintre cele mai cunoscute din lume. În acest fel, monopolul statului care dura de foarte multă vreme în acest sector a fost, în sfârşit, eliminat.
La 11 septembrie, municipalitatea a anunţat primul grup de opt servicii din acest sector care s-au deschis investiţiilor străine, între care furnizarea apei, captarea apei şi instalarea conductelor, colectarea apelor reziduale, colectarea deşeurilor menajere, protecţia sanitară a mediului şi transportul public.
În acelaşi timp, oraşele Beijing, Nanjing, Chengdu şi alte oraşe mari şi mijlocii au lansat oferte în scopul privatizării în sectorul de servicii publice. La scurt timp, numeroase investiţii străine au început să curgă către sectorul oferit deschiderii.
Li Dongxu, directorul departamentului de construcţii urbane din subordinea Ministerului construcţiilor, a spus că piaţa serviciilor publice din China va continua să se deschidă privatizării şi, în acest scop se va stimula apariţia fondurilor private şi străine, sub diferite forme.

Desfiinţarea monopolurilor
„Serviciile publice au stat mult timp sub controlul statului. Deschiderea lor aşa de spectaculoasă a întrecut cu adevărat aşteptările oamenilor“, a spus Huang Taizan, decanul Institutului de reformă economică şi dezvoltare, din cadrul Universităţii Renmin din China.
La licitaţia internaţională care a avut loc la 29 august, Serviciul de energie electrică din Shenzhen a anunţat vânzarea a 25% din acţiunile sale, Serviciul de apă şi canal, 45%, Serviciul de gaze naturale, 40% şi Serviciul transporturi publice, 45%.
A existat clauza ca viitorii cumpărători să fie investitori strategici cu o reputaţie mondială sau să se situeze printre primele 500 de întreprinderi de profil din lume.
Yang  Jun, Directorul Oficiului restructurări din Shenzhen, a spus că licitaţia a intrat în momentul de faţă în a doua ei fază, adică faza iniţierii negocierilor între guvern şi întreprinderile ofertante.
El a ţinut să sublinieze că deschiderea sectorului servicii publice reprezintă nu numai prilejul pentru creşterea capitalului, ci şi pentru propulsarea structurilor de capital din acest sector, prin eliminarea monopolului statului.
Oraşul Shenzhen va continua să invite investitorii străini pentru organizarea serviciilor publice, printre care cei pentru furnizarea apei şi gazului sau pentru colectarea reziduurilor menajere. Atât ofertanţii străini, cât şi cei autohtoni sunt chemaţi să se implice fie numai în alocarea de fonduri, fie în înfiinţarea unor întreprinderi cu capital mixt. Serviciile de infrastructură din domeniul sănătăţii publice rămân în subordinea statului.
În luna mai a anului care a trecut, eforturile depuse de municipalitatea Nanjing pentru desfiinţarea monopolului de stat în serviciile publice a devenit una din preocupările de interes public.
Xue Lequn, directorul Oficiului serviciilor publice din Nanjing, a spus că în viitorii patru ani, Nanjing a prevăzut să investească 10 milioane yuani în servicii publice şi că statul nu va trebui să fie investitorul principal. În schimb, el va dirija fondurile provenite de la investitorii străini sau de la cei interni către serviciile din acest sector. Mai mult, pentru infrastructura serviciilor mai puţin aducătoare de profit, fondurile vor proveni cu prioritate de la stat şi din fondurile comunitare.
Dl. Xue a mai arătat că în privinţa investiţiilor de stat, acestea vor fi cu hotărâre eliminate din câteva domenii ale serviciilor publice, în scopul privatizării în ansamblu a acestui sector.

Realizarea beneficiului reciproc
În mod obişnuit, cea mai mare parte a oraşelor se plâng de lipsa fondurilor destinate infrastructurii serviciilor publice, datorită subvenţiilor reduse de la buget alocate acestui sector. Nivelul scăzut al concurenţei, consecinţă firească a actualului sistem, a agravat şi mai mult situaţia. Drept urmare, reabilitarea serviciilor publice a rămas mult în urma celorlalte sectoare.
„Dacă funcţionarea şi construcţia serviciilor publice vor fi încredinţate unor întreprinderi de profil pentru o anumită perioadă de timp, s-ar rezolva această problemă“, a declarat Li Dongxu.
Conducerea municipalităţii Nanjing, a afirmat Xue Lequn, dispune de mai puţin de 300 milioane yuani, subvenţii bugetare pe an, pentru asigurarea serviciilor publice. Dacă ar fi să se rezume doar la aceste fonduri pentru tratarea celor 1,19 milioane tone de ape reziduale,  ar fi necesar un interval de timp de zece ani. Prin introducerea fondurilor private, obiectivul amintit s-ar putea realiza într-un interval de timp mult mai scurt.
În fapt, restructurarea este mai importantă decât atragerea de investiţii. Dl. Xue a remarcat c㠄prin colaborarea cu investitorii străini putem să învăţăm din experienţa lor managerială şi din tehnologiile lor, să îmbinăm sistemul nostru mo-dern cooperatist şi să creştem astfel puterea noastră competitivă“.
Nu profitul nostru este scopul serviciilor publice, a spus Yang Jinjun, dar proiectele care nu aduc profit nu sunt atrăgătoare pentru investitorii străini. Astfel încât, stabilirea unui sistem de preţuri care să poată fi acceptate atât de stat, cât şi de întreprinderi şi populaţie, ar fi cheia soluţionării acestei probleme.
În acest scop, oraşul Shenzhen a stabilit un prag scăzut al profiturilor pentru întreprinderile cu capital străin, oferindu-le o gamă largă de mijloace pentru realizarea de profituri.
Ţinând seama atât de rata dobânzii, cât şi de politica statului, conducerea din Nanjing a stabilit rata profitului pentru investitorii străini sub 10%, iar cea pentru investitorii interni sub 8%.
Odată cu introducerea investiţiilor străine şi a celor din sectorul privat în construcţia şi funcţionarea serviciilor publice, dependenţa acestui sector de subvenţiile statului se vor diminua apreciabil, ceea ce va conduce la reducerea fiscalităţii. Odată cu introducerea sistemului concurenţial, cetăţenii vor fi în măsură să beneficieze de servicii publice mai bune şi la un preţ mai mic, cum  a ţinut să remarce dl. Xue Lequn.

Întărirea controlului
„Influxul de capital privat şi străin va conduce la creşterea concurenţei în domeniul construcţiilor şi funcţionării infrastructurii serviciilor publice. Statul va continua să-şi asume protecţia cetăţenilor, prin îmbunătăţirea calităţii serviciilor şi prevenirea tendinţei întreprinderilor de a nu ţine seama de interesul general, în bătălia lor pentru realizarea de profituri cât mai mari“, a remarcat Huang Taiyan.
Li Dongxu a subliniat, la rândul său, că în procesul privatizării serviciilor publice, statul va continua să intensifice analizarea şi controlul acestui sector. Pentru fiecare din cele opt compartimente din sectorul serviciilor publice deschise privatizării în Shenzhen, forurile competente au formulat un cod de reglementări privind analiza şi controlul acestui sector.
Întreprinderile au datoria să respecte reglementările la care şi-au dat acordul prin semnarea contractului. Statul poate amâna execuţia contractului sau chiar rezilia  contractul dacă firma respectivă ridică în mod arbitrar preţurile. Dacă preţurile urmează să crească, respectiva companie are obligaţia să se adreseze autorităţilor statului pentru obţinerea aprobării. Preţurile trebuie să fie stabilite în funcţie de cerinţele pieţei. Înainte de organizarea unei licitaţii, statul va verifica costurile pentru construcţie şi funcţionare, va organiza audieri asupra preţurilor, va conduce un audit şi va calcula, în final, costul. Statului îi revine, de asemenea, dreptul de control asupra părţii de profit din investiţii.
Xue Lequn a spus că distribuţia, serviciile şi siguranţa în exploatare reprezintă primele obligaţii pentru întreprinderile  angajate în furnizarea apei şi gazelor, întrucât dereglarea acestor servicii pot pune în pericol viaţa cetăţenilor. Fiecare serviciu public va trebui să dispună de un plan care să garanteze continuitatea serviciilor, iar cele care vor încălca reglementările vor fi drastic penalizate, a ţinut să sublineze dl. Xue Lequn.



INDUSTRIA TURISMULUI ÎŞI DESCHIDE LARG PORŢILE CĂTRE LUMEA DIN AFARĂ

Cu un potenţial economic uriaş, industria de turism permite în prezent companiilor internaţionale să funcţioneze alături de cele chineze.

Cu ocazia vacanţei de Ziua Naţională a Chinei, Cheng Tiesheng, un fermier de 58 de ani din provincia Sichuan a vizitat oraşul Beijing. Văzând aglomeraţia din piaţa Tienanmen, acesta a spus emoţionat: „Am vizitat oraşul Beijing pe când eram un tânăr  fermier fruntaş, iar statul mi-a plătit toate cheltuielile de transport, masă şi cazare. Nu mi-aş fi închipuit niciodată că pe aici vor trece mii de turişti şi vor vizita piaţa Tienanmen pe propria cheltuială!“.
Ceea ce îl surprinde pe Cheng şi mai mult este faptul că locul său de baştină, situat într-o zonă îndepărtată pe cursul superior al fluviului Yangtze, a devenit unul dintre cele mai cunoscute şi pitoreşti locuri pentru turiştii chinezi şi străini. Cu rucsacul în spate, străinii lasă în urmă satul sau rămân câteva zile în casele localnicilor pentru a învăţa limba chineză. China atrage turişti din toată lumea datorită faptului că are un potenţial turistic foarte bogat.
Încă de la începutul anilor ’80, industria de turism s-a dezvoltat în mod continuu şi a devenit un sector important al economiei, atrăgând astfel atenţia unui număr din ce în ce mai mare de întreprinderi străine. După ce a devenit membră a Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), China a grăbit deschiderea acestui sector, prin eliminarea reglementărilor care blocau investiţiile străine.
„În conformitate cu obligaţiile pe care China şi le-a asumat odată cu intrarea în OMC, agenţiile străine de turism pot deţine acţiuni în pachet majoritar, începând cu anul 2003 şi vor avea dreptul să înfiinţeze agenţii de turism proprii începând din anul 2005. Cu toate acestea, Administraţia Naţională de Turism din China a început deja să permită agenţiilor de turism internaţionale să deţină acţiuni în pachet majoritar şi să înfiinţeze în scop experimental agenţii de turism străine - toate acestea cu scopul de a accelera deschiderea acestui sector“, a spus Wei Xiaoan, şeful Departamentului de planificare şi finanţe în administraţia actuală.

O piaţă turistică
cu un mare potenţial
După 20 de ani, timp în care industria de turism din China s-a dezvoltat într-un ritm rapid, elaborând o strategie de dezvoltare care are în vedere atât turismul autohton, cât şi cel străin, inclusiv turiştii chinezi care călătoresc în străinătate.
Profiturile rezultate din activităţi de tip turistic au ajuns în 2001 la 17,8 miliarde de dolari, cu 9,7% mai mult decât în anul precedent, depăşind astfel ţări ca Germania sau Marea Britanie. Având un procent de 3,8% din piaţa mondială, China se situează pe locul cinci, după Statele Unite, Spania, Franţa şi Italia. Numărul de turişti străini a fost de 33,2 milioane, cu 6,2% mai mult decât în 2000. Veniturile rezultate din turismul intern au ajuns la 352,2 miliarde de yuani, marcând astfel o creştere de 10,9% faţa de anul precedent; veniturile rezultate din servicii de turism au atins 499,5 miliarde de yuani, cu 10,5% mai mult, iar rata de creştere a depăşit-o pe cea a economiei naţionale cu 3,2%.
Un oficial care lucrează în domeniu a prevăzut transformarea Chinei dintr-un gigant asiatic al turismului într-o mare forţă internaţională. Numărul turiştilor străini care vor vizita China se estimează a fi de 135-145 de milioane, venitul realizat din schimburi valutare va atinge o cifră între 52 şi 75 miliarde dolari; venitul rezultat din turismul intern se va situa între 1,9-2,7 trilioane de yuani. Venitul global rezultat astfel din turism va depăşi 3,3 trilioane de yuani şi va reprezenta 8% din întregul PIB. Până atunci, China va deveni în plan turistic, una din cele mai puternice ţări din lume.
La sărbătorirea Zilei Mondiale a Turismului care s-a ţinut la Yinchuan, capitala regiunii autonome Ningxia Hui, purtătorul de cuvânt al Organizaţiei Mondiale a Turismului a menţionat faptul că dezvoltarea susţinută a industriei chineze de turism din ultima decadă depăşeşte toate aşteptările. Din rândul ţărilor asiatice, China a atras în anul 2002 cel mai mare număr de vizitatori. Organizaţia Mondială a Turismului a prevăzut faptul că în anul 2020 China va fi una din destinaţiile preferate de turiştii străini, depăşind, în ceea ce priveşte numărul lor, ţări cu o tradiţie bogată în turism, cum sunt Franţa, Spania sau Statele Unite.

Accelerarea deschiderii
către exterior
Dat fiind faptul că este unul dintre sectoarele deschise recent către exterior, investitorii străini în sectorul turistic se bucură de o atenţie deosebită. În ultimii 20 de ani, acest sector a folosit în total 20 miliarde de dolari din investiţii străine, depăşind cu 50% investiţiile interne în acest sector. Proporţia este următoarea: hoteluri, 15 miliarde de dolari; locuri de vacanţă, 2 miliarde de dolari; amenajarea peisajului, 1 miliard de dolari; vile şi apartamente de vacanţă, 2 miliarde de dolari. Totuşi, numărul restrâns de măsuri menite să încurajeze turismul, ca şi numeroasele formalităţi au blocat investiţiile străine în China. În perioada următoare însă, guvernul chinez a considerat sectorul turismului un sector-cheie şi a oferit sprijin pentru dezvoltarea acestuia. În 1998, guvernul central a declarat industria turismului ca una din noile industrii de importanţă capitală în economia ţării, împreună cu construcţia imobiliară şi industria informaticii.
În China, există 12 staţiuni turistice de nivel naţional şi 100 de staţiuni de nivel provincial, care se bucură de regim preferenţial privind impozitele şi operaţiile de import şi export. Administraţia Naţională a Turismului din China a propus 43 de programe turistice cu dezvoltare prioritară şi un număr de 433 proiecte de licitaţie pentru investiţii străine, evaluate la peste 80 miliarde de yuani.
Mai mult de 20 de provincii chineze, în special 10 provincii şi regiuni din vestul ţării, consideră turismul un sector-cheie, care beneficiază de sprijin şi regim preferenţial în vederea dezvoltării lui.
Competiţia la care a participat oraşul Beijing pentru a fi gazda Jocurilor Olimpice din 2008 şi care s-a încheiat în favoarea lui, va influenţa, de asemenea, în mare măsură industria turismului, atât la nivelul capitalei Beijing, cât şi la nivelul întregii ţări. Yu Changjiang, directorul Administraţiei turistice din Beijing, a preconizat că industria turistică a oraşului Beijing va câştiga 4,7 miliarde de dolari în 2008. El a mai spus că oraşul Beijing va avea astfel ocazia de a atrage investiţii străine şi va permite investitorilor străini să intre pe piaţa industriei de turism pentru a înfiinţa propriile agenţii.
Zhang Jianzhong, şeful Departamentului de politică şi drept din Administraţia naţională a turismului a spus că statul îşi va intensifica eforturile pentru accelerarea deschiderii către exterior, potrivit obligaţiilor asumate odată cu aderarea la OMC. Măsurile de ordin practic sunt cele care urmează:
• Accelerarea investiţiilor străine în industria serviciilor de turism sub forma societăţilor pe acţiuni sau a celor private; atragerea unor binecunoscute agenţii de turism străine, cele care au deja o bună reputaţie şi experienţă în organizare; diminuarea treptată a graniţelor geografice în investiţiile de pe piaţa agenţiilor de turism din China.
• Coordonarea şi standardizarea formalităţilor şi a principiilor care privesc programele de investiţii în turism, aprobarea de legi şi reglementări, simplificarea formalităţilor şi a standardelor de admitere, respectarea principiilor deschiderii, corectitudinii şi dreptăţii.
• Perfectarea sistemului de dirijare a investiţiilor în turism, ajutorarea tuturor localităţilor şi cu precădere a celor din vestul ţării, planificarea ştiinţifică a programelor turistice susţinute prin investiţii străine; introducerea unei liste de industrii cu profit pentru investitorii străini.
• Desăvârşirea reformei structurale, aprobarea sistemului de funcţionare şi conducere, îmbunătăţirea calităţii serviciilor, înfiinţarea unor industrii noi cu creştere economică rapidă, introducerea la timp a unor noi programe de investiţii; deschiderea continuă a industriei turismului în acord cu tendinţele internaţionale de dezvoltare şi cu cererea pe piaţă.

Agenţiile de turism
străine
În ultimii ani, mai ales după aderarea Chinei la OMC, au fost ridicate restricţiile impuse industriei turismului, şi drept urmare, societăţile de turism străine au început să pătrundă pe piaţa de turism chineză.
La 6 decembrie, anul trecut, China Comfort Travel Co. Ltd., împreună cu Rosenbluth Business Travel, a treia mare companie de turism din Statele Unite, au semnat un contract, înfiinţând astfel Rosenbluth-Comfort Business Travel, o companie cu capital mixt. Ceea ce constituie obiectul de afaceri al acestei companii este prestarea de servicii în calitate de partener strategic al altor companii, de a folosi în mod corespunzător resursele prin administrarea acestor companii, de a manevra cheltuielile de călătorie şi grupul de turişti, de a oferi clienţilor un serviciu non-stop de vamă. Această companie le poate ajuta pe celelalte să exercite un control eficient asupra preţurilor pe care le practică, să economisească cheltuielile de călătorie şi să ofere celor care le administrează date şi analize complete şi sistematizate.
BTG Accor Travel, o întreprindere cu capital mixt înfiinţată în 2001, a fost înfiinţată de BTG International Travel & Tour and Accor din Franţa. Chang Hongan, directorul general al acestei companii a spus: „Vom începe să înfiinţăm filiale ale acestei companii în toată ţara. Cooperăm, de asemenea, cu alte companii de profil din Beijing, şi mă refer aici şi la companiile de transport public; suntem gata să aducem pe piaţă produse noi, diferite de cele deja existente“.
La 28 ianuarie, American Express şi biroul central al companiei China International Travel Service (CITS) au înfiinţat compania mixtă CITS American Express Travel Service Ltd. - prima companie mixtă creată după intrarea Chinei în OMC. Această companie va oferi companiilor de turism străine, regionale şi autohtone, servicii de organizare a călătoriilor de afaceri, vize, rezervări de bilete, locuri de cazare şi organizarea diverselor întruniri. Această companie poate fi considerată o companie deschizătoare de drumuri în acest domeniu. Se preconizează o creştere rapidă a turismului de afaceri după intrarea Chinei în OMC. Cheltuielile în călătorii de afaceri au atins 4 miliarde de dolari în fiecare an, ajungând astfel să însumeze 17% din totalul cheltuielilor pentru călătorii efectuate în întreaga Asie.
Biroul de informaţii al Comisiei de Administraţie în domeniul turistic al Municipiului Shanghai a anunţat că agenţiile de turism străine clasate în topul primelor zece agenţii din Statele Unite, Japonia şi Europa au început deja să pătrundă pe piaţa chineză, înfiinţând agenţii de turism străine sau mixte în Shanghai. Acest fapt a avut loc cu trei ani mai devreme decât era stabilit prin programul asumat de China odată cu hotărârea de aderare în OMC.



UN MARTOR AL SCHIMBĂRILOR
Li Xia

“Când am sosit pentru prima dată la Beijing, cu 30 de ani în urmă, nu vedeai aproape nici o maşină pe străzile oraşului. Astăzi, când stau şi privesc de pe treptele Palatului Parlamentului simt că am asistat şi eu la schimbările profunde care au avut loc în aceşti 30 de ani“, a spus Henry Kissinger, fost secretar de stat al Statelor Unite, la deschiderea celui de-al XVI-lea Congres al Partidului Comunist Chinez.
Din anul 1978, anul când China a adoptat politica de reformă şi deschidere, au avut loc multe schimbări majore. Odată rezolvată problema locuinţelor, a hranei şi a articolelor de îmbrăcăminte pentru cei 1,3 miliarde de oameni, guvernul oferă acum oamenilor posibilitatea de a progresa şi din punct de vedere intelectual. Un număr tot mai mare de cetăţeni chinezi de toate condiţiile şi-au făcut o carieră. Ei sunt cei care duc mereu mai departe schimbările prin care trece China. Cei despre care vom vorbi în continuare, şi care au participat în calitate de delegaţi la cel de-al XVI-lea Congres al Partidului Comunist Chinez ţinut în luna noiembrie anul trecut, se constituie într-un exemplu în acest sens.
Qiu Jibao nu a putut urma liceul pentru că familia sa nu-şi permitea această cheltuială. Aceasta s-a întâmplat în 1976, pe când băiatul avea 14 ani. „Revoluţia cultural㓠care s-a desfăşurat timp de 10 ani se încheiase, dar mai erau încă doi ani până la adoptarea politicii de reformă şi deschidere în China. Pentru că nu putea să meargă la şcoală, Qiu Jibao şi-a cumpărat o bicicletă veche cu care ducea oameni dintr-un sat în altul, câştigând astfel 0,3-0,5 yuani la fiecare călătorie. Aceasta a fost prima sa încercare de a face afaceri; banii pe care-i câştiga îi dădea părinţilor pentru a ajuta în acest fel la întreţinerea întregii familii. Din păcate, nici aceasta nu a durat prea mult, sub pretextul că activitatea constituia o „rămăşiţă a capitalismului“, iar vechea bicicletă i-a fost confiscată. La vremea respectivă, sistemul comunelor populare, care dispunea de toate mijloacele de producţie, era încă foarte puternic în zonele rurale din China. Afacerile pe cont propriu au fost considerate capitaliste la vremea respectivă şi apoi interzise.
Spre mirarea şi bucuria lui Qiu Jibao, la zece ani de la aceste evenimente, el a devenit proprietarul unei fabrici de maşini de cusut.  Acest lucru a fost posibil numai ca urmare a adoptării de către China a politicii de reformă şi deschidere.
Ca mulţi alţii din provincia Zhejiang, după ce „moştenirea capitalist㓠i-a fost luată, Qiu Jibao a călătorit mai mult de 1.000 de kilometri spre China de nord-est, parte a ţării în care şi-a câştigat traiul reparând încălţăminte.
Începând cu anul 1979, nu a mai fost considerată ilegală munca pe cont propriu; în acelaşi an Qiu Jibao, împreună cu partenerii săi din provincia Zhejiang, s-a întors acasă în Taizhou. În Zhejiang este o tradiţie, ca agricultorii să mai înveţe şi altceva în afară de munca câmpului, ca de pildă să facă cărămizi sau lucrări de tâmplărie. Ca un omagiu adus clasei muncitoare, Qiu a hotărât să înveţe mecanică. Un an mai târziu el a înfiinţat o mică fabrică unde producea părţi componente pentru maşini de cusut; acestea erau vândute apoi fabricilor de maşini de cusut. La începutul anilor 1980, China era încă o ţară săracă, iar cele trei „lucruri de baz㓠ale unui om erau maşina de cusut, ceasul de mână şi bicicleta; acestea simbolizau bunăstarea. Aceste articole nu puteau fi cumpărate decât în momentul când strângeai suficiente cupoane. Acesta este şi motivul pentru care fabrica lui Qiu Jibao şi altele au rezistat.
În mai puţin de trei ani, industria chineză s-a dezvoltat într-un ritm foarte rapid datorită politicii de reformă şi deschidere. Unul dintre efectele negative, şi aceasta l-a afectat în mod direct şi pe Qiu Jibao, a fost faptul că micile întreprinderi dădeau faliment una după alta. „Aveam mulţi muncitori, iar dacă fabrica dădea faliment, toţi rămâneau fără lucru.“ Ca urmare, Qiu Jibao a decis să-şi transforme mica fabrică într-o fabrică de maşini de cusut, iar în anul 1985 el a început producţia.
Marea problemă cu care  se confrunta acum Qiu Jibao era marketingul. La începutul anilor 1980, consumatorii nu aveau încredere decât în produsele fabricate de întreprinderile de stat din Shanghai. Dat fiind faptul că nu putea pătrunde pe piaţă, Qiu Jibao a început să poarte negocieri cu o firmă din Shanghai pentru a înfiinţa o firmă mixtă. Produsele sale au luat astfel o nouă marcă; perspective promiţătoare se anunţau pentru Qiu şi fabrica sa.
Concurenţa şi dezvoltarea în adevăratul sens al cuvântului, nu au început să existe decât după anul 1989, atunci când economia de piaţă din China a început să funcţioneze. „În ultimii 13 ani (1989-2002) s-a conturat cel mai propice mediu politic şi au avut loc cele mai importante schimbări la nivelul întregii ţări; întreaga populaţie s-a bucurat de avantajele care decurgeau de aici“, spune Qiu Jibao. Acesta şi-a început afacerea cu un împrumut de 300 de yuani, iar acum este proprietarul unei fabrici de maşini de cusut, „Grupul Feiyue“, cu investiţii de 1,3 miliarde de yuani. Qiu Jibao este unul dintre cei care beneficiază şi contribuie, în acelaşi timp, la politica de reformă şi deschidere. El este cel care a avansat de la proprietarul unei mici întreprinderi la un întreprinzător de mare anvergură; cariera lui este reprezentativă pentru mulţi oameni de afaceri de succes care s-au remarcat în epoca de reformă şi deschidere.
În provincia Zhejiang sunt multe întreprinderi particulare. În 1989, cele mai multe dintre acestea erau mici ateliere de reparat încălţăminte, de prelucrare a capsulelor de bumbac sau de prelucrare a laptelui. În prezent, Zhejian se află pe locul patru la capitolul cerere şi desfacere de mărfuri. Acesta este locul unde există un mare număr de întreprinderi binecunoscute şi tot aici se fabrică produse de marcă cunoscute în toată China. Cu treisprezece ani în urmă, Qiu Jibao a arătat o maşină de cusut mai multor distribuitori străini încercând astfel să-şi vândă produsele şi în afara graniţelor ţării. Pe atunci nu a avut mare succes, dar acum Grupul Feiyue a deschis 18 sucursale peste graniţă. Anul trecut cifra veniturilor rezultate din export se situa la 100 de milioane de dolari, iar 50% din produsele de export se vând în ţări dezvoltate din Europa, America de Nord sau Japonia.
În discursul ţinut la cel de-al XVI-lea Congres al Partidului Comunist Chinez, Jiang Zemin a spus că atât timp, cât întreprinzătorii particulari nu încalcă legea şi contribuie la bunăstarea socială, ei pot fi consideraţi constructorii socialismului cu caracteristici chineze în aceeaşi măsură ca muncitorii, agricultorii sau intelectualii. Această remarcă i-a făcut pe întreprinzători să devină mai plini de curaj şi mai întreprinzători. „Responsabilitatea noastră este cu atât mai mare cu cât avem parte de o politică preferenţială“, a spus Qiu Jibao. În întreprinderea sa lucrează acum mai mult de 1.000 de muncitori; în măsura în care politica preferenţială a statului îl priveşte şi pe el, acesta poate fi liniştit cu privire la viitor. El este pe deplin conştient de faptul că dezvoltarea rapidă a economiei private este un lucru care va fi posibil în viitorul apropiat.



XINJIANG PROMOVEAZĂ ECONOMIA CU CARACTERISTICI LOCALE

Regiunea Autonomă Xinjiang Uygur a făcut eforturi impresionante pentru a transforma avantajele oferite de bogăţia resurselor sale în avantaje economice

Feng Jianghua

„Regiunea Autonomă Xinjiang Uygur este bogată în resurse naturale şi se bucură de condiţii geografice favorabile. Dezvoltarea economică a regiunii noastre ţine seama de aceste condiţii, transformându-le în avantaje economice şi căpătând astfel specificul a ceea ce se cheamă o economie cu caracteristici locale“, a arătat guvernatorul Regiunii Autonome Xinjiang Uygur, dl. Aabdul’ahag Abdurixig.

Specificul produselor agricole sporesc veniturile localnicilor
Zona Turpan Pendi (Bazinul Turpan), din centrul regiunii Xinjiang, se bucură de mult soare, de un climat cald, de ploi puţine, adică de ceea ce este foarte potrivit pentru cultura viţei-de-vie. De aceea, aici s-a trecut la industrializarea producţiei de struguri în scopul dezvoltării unei agriculturi cu caracteristici locale.
Valea Turpanului se întinde pe o lungime de 8 km şi o lăţime de jumătate de kilometru, iar de la ea până în oraşul Turpan sunt doar 15 km. Încă de când începe valea, poţi admira ciorchinii grei şi gustoşi de struguri. Pe toată întinderea văii, oriunde ţi-ai întinde mâna dai peste ciorchinii plini de savoare. Valea acoperă o suprafaţă de peste 400 ha de teren arabil, din care 220 de hectare sunt plantate cu viţă-de-vie.
Aierken, un ţăran kazak în vârstă de 37 de ani, a spus că în satul lui există 370 de gospodării, iar fiecărui locuitor îi revine o suprafaţă de 0,2 ha plantată cu viţă-de-vie. Numai de pe această suprafaţă, fiecare familie câştigă 10.000 de yuani pe an. Mulţi ţărani îşi sporesc veniturile prin vânzarea produselor din propria grădină în special turiştilor care vin în număr din ce în ce mai mare.
Aierken ne spune că în ultimii ani au avut loc mari schimbări în sat. În locul vechilor case din pământ şi nuiele au apărut case noi din cărămidă, acoperite cu ţiglă; problema apei a fost rezolvată, în fiecare gospodărie, chiar la bucătărie există apă curentă. Mulţi gospodari care aveau altădată doar o căruţă cu cai, dispun acum de vehicule motorizate.
În august 2002, 42% din terenul arabil din zona Turpan era plantat cu viţă-de-vie, de pe 14.000 ha recoltându-se struguri. Producţia de struguri a favorizat apariţia unei industrii de prelucrare a strugurilor. Au fost înfiinţate întreprinderi specializate care au livrat o serie de produse de marcă, între care şi vinul Loulan.

Turismul ecologic
stimulează dezvoltarea economiei
Din cele 68 de modalităţi de turism, câte există în China, 56 dintre ele există şi în Regiunea autonomă Xinjiang Uygur, împreună cu ele existând şi 468 de locuri pitoreşti cu valoare turistică. Autorităţile de la toate nivelurile din Xinjiang acordă o mare atenţie industriei turismului, considerată una din bazele dezvoltării economiei locale.
Urumqi, capitala regiunii Xinjiang este locul de confluenţă din vestul Chinei a unor culturi diverse: China continentală, India, Orientul Mijlociu, Europa şi Asia Centrală. Oraşul dispune de resursele necesare. În limba localnicilor „Urumqi“ înseamn㠄frumuseţe pastorală“.
„În anul 2002, municipalitatea locală a elaborat un plan de dezvoltare pe 10 ani,  care are ca scop construirea unui oraş turistic civilizat, cu o economie puternică, prin dezvoltarea turismului şi a industriilor legate de acesta“, a spus dl. Yang Gang, secretar al Comitetului Municipal Urumqi al P.C. Chinez. „În acest scop, conducerea regiunii autonome  a investit în mai multe proiecte de turism, îndeosebi pentru turismul ecologic, excursii montane şi sporturi de iarnă“, a afirmat dl. Yang.
Ziarul Urumqi Evening News a anunţat că în anul 2002 oraşul a fost vizitat de peste 1,82 milioane de turişti, cu 19% mai mult faţă de perioada corespunzătoare a anului 2001. Din acest total, 100.000 au fost turişti străini. Venitul oraşului Urumqi provenit din turism a reprezentat 67% din venitul total al regiunii. În perioada de vârf a sezonului turistic, mijloacele de transport şi hotelurile oraşului au fost suprasolicitate, procentul de ocupare a hotelurilor de 3 stele sau şi mai multe, a depăşit 90%.
Naiyimu Yasheng, director al Oficiului de Turism din Xinjiang a afirmat că în anul 2001 regiunea Xinjiang a primit peste 8,8 milioane de turişti, obţinându-se astfel profituri de 8 miliarde yuani, reprezentând 5,38% din produsul intern brut al regiunii. Până la sfârşitul lunii iunie 2002, în regiunea Xinjiang veniseră 4,87 milioane de turişti din ţară şi din străinătate, încasările realizate fiind de 4,5 miliarde yuani. Dl Naiyimu a arătat că toate proiectele din domeniul turismului au fost supuse dezbaterilor şi s-au întocmit studii de fezabilitate, înainte de a fi aprobate, în scopul garantării protecţiei mediului.

Explorarea a noi resurse
Regiunea Xinjiang dispune de resurse în domeniul energiei solare pentru încălzire şi energie eoliană. Cele 2550 până la 3500 de ore însorite pe an reprezintă echivalentul energiei produse de 3300 tone de cărbune de calitate superioară. Vânturile de forţa între 5-9, pe scara Beaufort, sunt obişnuite, dar pot atinge şi forţe până la gradul 12. Se estimează că resursele eoliene pot atinge 900 miliarde Kwh pe an, de 100 de ori mai mult decât curentul electric obţinut anual în regiunea Xinjiang.
Întreprinderea Sunoasis Co. Ltd. din Urumqi este, în prezent, cea mai mare unitate industrială implicată în exploatarea şi utilizarea energiei solare. Aceasta a obţinut pe scară industrială energie electrică din energie solară, a exploatat apele subterane, a plantat arbori şi arbuşti, a construit perdele de protecţie împotriva vântului, a stabilizat dunele, a explorat zăcăminte de petrol şi a asigurat surse de apă potabilă şi pentru irigaţii. Toate acestea au contribuit la eradicarea sărăciei şi la edificarea unei vieţi mai bune.
Sistemul ecologic Solar Desert Virescence, lansat de Sunoasis Co. la 4 iunie 2001, a furnizat energie electrică pentru 381 gospodării, precum şi pentru şcolile şi policlinicile din Satul Aoyitugela din judeţul Pishan, prefectura Hotan. Aceeaşi întreprindere a asigurat apa necesară pentru 1400 de săteni şi 4500 capete de animale şi a irigat 67 de hectare, plantate cu diferite culturi şi livezi.
Întreprinderea Xinjiang Heaven Wind Power Co. Ltd înfiinţată în anul 1991, efectuează cercetări în domeniul energiei eoliene şi utilizează acest tip de energie. Această întreprindere a instalat 123 de grupuri energetice, cu o capacitate instalată de 63,5 megawaţi.
Într-o a treia fază, vor fi instalate încă 172 grupuri generatoare de energie electrică, capacitatea instalată totalizând astfel 90,5 megawaţi, cea mai mare capacitate energetică din întreaga ţară.
Întreprinderea este amplasată în oraşul Daban, la răscrucea vânturilor dinspre nord şi sud. Vânturile din sud-est şi nord-vest suflă cu viteze până la 8,2 metri/secundă, recordul fiind de 30 de metri/secundă. Zona în care pot fi instalate generatoare eoliene totalizează 1.000 km pătraţi, cu un potenţial de 2,5 miliarde megawaţi.


ORAŞUL WENZHOU, UN PRESTIGIOS CENTRU COMERCIAL ŞI CULTURAL

Mulţi oameni consideră că oraşul Wenzhou este un centru comercial, cunoscând obiectele care se  fabrică aici: brichete, pantofi sau lacăte. De o parte şi de alta a străzilor sunt magazine, iar negustorii din acest oraş sunt bine cunoscuţi pentru faptul că negociază mereu preţurile cu clienţii. Ajungând în oraş, călătorul va fi uimit să descopere faptul că Wenzhou nu este numai un centru comercial, ci şi un centru cultural de tradiţie. Fluviul Nanxi, Muntele Yandang şi insula Jiangxin stau mărturie a faptului că acest oraş, de pe ţărmul estic al Chinei, are o istorie bogată şi îndelungată.

Râul Nanxi
Râul Nanxi din ţinutul Yongjia se află la 23 de kilometri sud faţă de oraşul Wenzhou. Cu o suprafaţă de 624 de kilometri pătraţi, pe cursul râului se găsesc mai mult de 800 de locuri de atracţie turistică: sate vechi, stânci, munţi, păduri sihastre şi cascade.
În oraşul vechi Wenzhou se găsesc relicve culturale din epoca neolitică, iar în aproape 200 de sate vechi de pe malurile râului se găsesc pagode, poduri, străzi, pavilioane, pasaje şi câmpuri de bătălie care datează din timpul dinastiei Tang. Faţadele vechi ale caselor sunt bine păstrate; oamenii respectă vechile tradiţii, obiceiurile şi stilul de viaţă al epocii în care acestea au fost construite. Locuitorii alcătuiesc un fel de comunitate sătească şi se bucură de o viaţă liniştită şi fericită.
Satul Cangpo este construit în stilul specific dinastiei Song; un şanţ de apă separă comunitatea Li de celelalte. Satul a fost construit în stilul celor patru unelte, consi-derate comori specifice învăţăturii: pensula de scris, beţişorul de scris, tăbliţa de scris şi foaia de hârtie. Un munte situat în partea din dreapta a satului seamănă cu coada unei pensule, drumul de cărămidă care duce spre munte seamănă cu pensula de scris, iar cele două bazine pătrate de pe marginea drumului ar putea fi asemănate cu nişte călimări. În afară de aceste elemente, mai este şi o lespede de piatră de 5 metri lungime - tăbliţa de scris -, iar zidul care înconjoară satul aminteşte de o coală desfăşurată de hârtie.
Comunitatea Chen trăieşte în satul Furong; străzile şi casele de aici sunt străbătute de mici râuri. Primele construcţii datează din timpul ultimei perioade a dinastiei Tang; în prezent, aici se află 500 de familii cu mai mult de 2000 de membri. Majoritatea caselor sunt construite din piatră şi lemn, cu pereţii văruiţi în alb şi acoperişurile în gri. În curţile împrejmuite cu garduri nu prea înalte cresc pomi de toate felurile.
Locuitorii oraşului Wenzhou au acordat mereu o mare importanţă agriculturii şi comerţului. Aspectul comercial al oraşului se datorează în mare parte autorităţilor imperiale din nord care s-au retras în aceste zone pentru a fugi din calea războaielor care se purtau pe vremea când China era o ţară cu o economie în cea mai mare parte agricolă. Datorită faptului că tradiţia comercială a oraşului are rădăcini adânci, locuitorii oraşului Wenzhou sunt cunoscuţi ca negustori pricepuţi.
Peisajul de o neasemuită frumuseţe, aspectul comercial şi tradiţia culturală a oraşului fac ca Wenzhou să atragă numeroşi turişti din ţară şi de peste hotare, oameni de cele mai diverse condiţii sociale. Oraşul a fost de curând nominalizat pentru a fi trecut pe lista patrimoniului natural mondial.

Muntele Yandang
Muntele Yandang situat pe latura de nord-est a oraşului Wenzhou este unul din primii zece munţi, cei mai cunoscuţi din China. Numit de către Consiliul de Stat unul dintre locurile turistice de predilecţie, acesta este candidat în prezent la statutul de patrimoniu natural mondial al UNESCO.
Muntele Yandang este cel mai important din China de sud-est. Lacurile, trestiile şi iarba împodobesc acest munte; toamna, cârdurile de gâşte migratoare se opresc în aceste locuri să se odihnească. Muntele s-a format cu 120 de milioane de ani în urmă; oamenii de ştiinţă consideră că acesta constituie un adevărat muzeu natural, de o importanţă istorică şi ştiinţifică deosebită.
Muntele Yandang este împărţit în câteva zone: Vârful Spiritului, Creasta Spiritului, Eleşteul Dalong (Marele Dragon), Cascada Sanzhe (Cele Trei Trepte), Lacul Yan (Gâsca), Poarta Xiansheng (Victoria), Peştera Yangjiao (Coarnele Ţapului) şi Xianqiao (Podul Vrăjit).
Cele mai cunoscute vârfuri de pe muntele Yandang sunt Zhuobi (Pana Ascuţită), Duxiu (Frumuseţe Fără Egal), Yunü (Fata de Jad), Shuangluan (Cele Două Păsări Vrăjite), Jinji (Cocoşul de Aur) şi Shuangsun ( Doi Pomi de Bambus). Aşa cum le spune şi numele, formele acestor vârfuri seamănă într-adevăr cu animale sau obiecte; câteva dintre acestea îşi schimbă complet înfăţişarea în funcţie de unghiul din care sunt privite. De exemplu, Vârful Spiritului, unul dintre cele mai cunoscute vârfuri ale muntelui Yandang, seamănă cu două mâini unite în rugăciune atunci când este privit din stânga; la căderea nopţii îşi schimbă forma şi semănă cu un cuplu strâns îmbrăţişat; schimbând din nou perspectiva, vârful seamănă cu un vultur în zbor.
Mai sunt şi câteva peşteri binecunoscute pe muntele Yandang. Printre acestea se numără şi peştera Guanyin - cea mai înaltă dintre peşteri, Peştera Tianchuang, cea plină de primejdii, marea Peşteră Xianren, şi Peştera Xiangu, cu formele cele mai ciudate. Peştera Guanyin se găseşte pe Creasta Spiritului, şi în timpul dinastiei Tang adăpostea pe cei mai evlavioşi călugări. Tavanul peşterii măsoară 100 de metri înălţime şi 40 de metri dintr-o parte în alta. Înăuntrul peşterii se găseşte o pagodă cu nouă nivele. La intrare se găseşte pasajul Tianwang; aici sunt statuile celor patru însoţitori războinici ai lui Buddha. Cele 377 de trepte de piatră de la capătul pasajului duc spre pasajul Guanyin; călugării îşi duc viaţa şi se consacră studiului în alte încăperi din peşteră. Sunetul produs de clopote şi toacă conturează atmosfera profund spirituală de care este pătruns acest loc.
Pe toată perioada anului, apele cascadelor curg pe muntele Yandang. Cel mai frumos peisaj de pe muntele Yandang este probabil format de cascada de pe Eleşteul Marelui Dragon, o cascadă care măsoară 190 de metri înălţime.

Insula Jiangxin
Îndepărtata insulă Jiangxin se află la nord de oraşul Wenzhou şi acoperă o suprafaţă de 70.000 de metri pătraţi. Această insulă este binecunoscută de-a lungul istoriei. Pagodele din estul şi vestul insulei au fost construite în timpul dinastiilor Tang şi Song. Templul Jiangxin, care acoperă o suprafaţă de 3.000 de metri pătraţi datează, de asemenea, din timpul dinastiei Tang. Există în total zece puncte de atracţie turistică pe această insulă care s-a bucurat de o mare apreciere încă din cele mai vechi timpuri.

Informaţii pentru turişti
Atunci când vizitează pentru prima dată aceste locuri, se recomandă ca turiştii să guste câteva dintre tradiţionalele şi foarte gustoasele aperitive specifice oraşului Wenzhou, cum ar fi supa cu găluşte, prăjitura din seminţe de susan sau găluştile din orez
Călătoria cu pluta este una dintre principalele atracţii atunci când te afli pe  Fluviul Nanxi. Pentru 32 de yuani poţi sta liniştit pe plută, ascultând apa repede şi privind peisajul extraordinar de munte. Cel mai propice moment pentru a merge cu pluta este sfârşitul lunii octombrie, când frunzele copacilor din pădure au cele mai frumoase culori. Este un mod ideal de a te odihni şi a scăpa de zgomotul şi aglomeraţia marilor oraşe.
Muntele Yandang oferă delicatese cu specific local, cum ar fi coadă de rechin sau crevete uscat. În afară de acestea, ar mai fi şi excepţionalele obiecte lucrate manual: cutii sculptate din lemn, decupaje de hârtie, pălării sau coşuri împletite din pai.
Pe Creasta Spiritului au loc zilnic spectacole de acrobaţie cu specific popular; acestea se desfăşoară la o înălţime de peste 260 de metri pe o sfoară de 256 de metri lungime, întinsă între vârfurile Tianzhu şi Zhanqi. Spectacolele se ţin la ora 10:30 şi 15:00 de luni până joi, iar vinerea, sâmbăta şi duminica la orele 10:30, 13:30 şi 16:00.
Economia în plină dezvoltare a oraşului Wenzhou atrage turişti interesaţi să viziteze întreprinderile locale. Mai multe agenţii de turism organizează în prezent vizite în scopuri economice şi cursuri despre economia actuală a oraşului Wenzhou.


Itinerarii turistice
Excursie pe Fluviul Nanxi
Excursie de o zi:
Traseu A: Stânca Shiwei, Strada Lishui, Satul Cangpo, Satul Furong, călătorie cu pluta.
Traseu B: Lacul de acumulare Yaxia, Platforma Shimen, vârfurile Shi’er, Stânca Taogong, călătorie cu pluta.
Traseu C: Peştera Taogong, Lacul de acumulare Yaxia, Stânca Shizi, călătorie cu pluta.
Traseu D: Stânca Shizi, Peştera Longpu, Strada Lishui, Satul Cangpo, Satul Furong, călătorie cu pluta.

Excursie de două zile:
Peştera Taogong, Vârful Shi’er, Platforma Shimen, Lacul de acumulare Yaxia, Stânca Shizi, strada Lishui, Satul Cangpo, Satul Furong, Parcul Jiuzhangdian, călătorie cu pluta, Stânca Shiwei.

Excursie de trei zile:
Locurile de vizitat la fel ca pentru excursia de două zile plus Grădina Xiangzhang, Cascada Baizhang, fostul cartier general al celei de-a 13-a Armate Roşii, Parcul împădurit de pe Muntele Sihai şi de la bazinul Longwan.

Vizitarea Muntelui Yandang
Excursie de o zi:
Creasta Spiritului, Cascada Sanzhe, Eleşteul Marelui Dragon, Creasta Spiritului şi peisajul nocturn de pe Vârful Spiritului.

Excursie de două zile:
Vârful Spiritului, Cascada Sanzhe, Eleşteul Dalong, Creasta Spiritului şi peisajul nocturn de pe Vârful Spiritului; alte câteva peisaje în trecere.

Excursie de trei zile:
La fel ca pentru excursia de două zile, în plus zona pitorească a Lacului Yan.
La fel ca pentru excursia de două zile, la care se adaugă zona pitorească de la Poarta Xiansheng.
La fel ca pentru excursia de două zile şi în plus zona pitorească de la Peştera Yangjiao.



UNDE VA FI AMPLASAT COMPLEXUL OLIMPIC?

La 16 iulie, 2002 s-a deschis la Beijing expoziţia care a prezentat publicului larg cele 87 de proiecte pentru Stadionul Olimpic şi pentru Centrul cultural şi sportiv Wukesong, construcţii destinate Olimpiadei din 2008. Datorită afluxului neobişnuit de vizitatori, în medie 4.000 pe zi, expoziţia, prevăzută iniţial să rămână deschisă zece zile şi-a prelungit durata cu încă trei zile.
Pentru desfăşurarea Jocurilor Olimpice vor fi necesare 37 de săli de sport şi stadioane, din care 32 vor fi construite la Beijing. În afara celor deja existente, vor mai fi construite încă 19 săli de sport şi stadioane, cu caracter permanent, precum şi alte şase, cu caracter temporar. La 31 martie 2002, la Beijing, a fost lansat concursul pentru proiectele primelor două obiective Stadionul Olimpic şi Centrul Wukesong, premiile oferite cîştigătorilor însumând 1,07 milioane dolari.
La 3 iulie 2002, o comisie de experţi a început evaluarea proiectelor. Comisia, alcătuită din cinci experţi străini şi şase experţi chinezi, cuprindea şi reprezentanţi ai Comitetului de organizare a Jocurilor Olimpice 2008, arhitecţi de renume, cercetători şi specialişti, familiarizaţi cu formalităţile de organizare a Jocurilor Olimpice.
Premiul I a fost decernat colectivului de arhitecţi-proiectanţi de la societatea americană SASAKI Associates şi societatea chineză Huahui Engineering & Design Co. Ltd., pentru proiectul Stadionului Olimpic. Premiul II a fost împărţit între câştigătorii premiului I şi o altă echipă de arhitecţi, pentru proiectul Centrului Wukesong.
Discuţiile şi aprecierile s-au concentrat asupra unei singure întrebări: se impune ca viitoarele construcţii, destinate Jocurilor Olimpice, să fie amplasate pe axa centrală, care este un simbol al Oraşului Beijing?
Cu peste 700 de ani în urmă, Hanul Kublai a ridicat capitala Dinastiei Yuan (1279-1368) pe locul pe care se află astăzi capitala Beijing. În 1368, la urcarea pe tron a primului împărat din Dinastia Ming (1368-1644), axa centrală a oraşului Beijing a fost extinsă spre sud. În sec. XVI, odată cu extinderea oraşului, a prins contur definitiv axa centrală, cu o lungime de 7,8 kilometri. Pornind de la poarta Yongdingmen din sud, trecând prin Poarta Zhengyangmen, Oraşul Interzis şi Colina Jingshan, şi ajungând spre capătul dinspre nord, la Turnul Tobei şi Turnul Clopotului, această axă a devenit încă de atunci, simbolul oraşului.
Semnificaţia ei unică ridică întrebarea dacă şi cum să ridicăm noi construcţii pe această axă simbol, întrebare care frământă întreaga populaţie de la noi.

Noua arhitectură edilitară trebuie amplasată pe axa centrală

Chien Chung Pei (fondatorul societăţii Pei Partnership Arhitects): Axa Stadionului Olimpic prezintă o mare importanţă, întrucât ei îi revine rolul să se dividă în diferite zone sau module, după funcţionalitatea ce li se atribuie. Există mai multe opţiuni, inclusiv o axă virtuală. Axa existentă a oraşului Beijing, care străbate zone întinse, cu o arhitectură impresionantă, între care Porţile Zhengyangmen şi Tienanmen, este foarte diferită de axa Parisului, de exemplu. Ca urmare, putem să luăm în considerare propunerea ca pe această axă să se construiască edificii cu o arhitectură nouă.
Peng Peigen (Profesor la Facultatea de Arhitectură din Universitatea din Tsinghua): Binecunoscuta axă centrală a Beijingului, construită în timpul dinastiilor Ming şi Qing (1644-1911), reprezintă vechiul Beijing şi este simbolul oraşului. La elaborarea programului de extindere, nu trebuie să uităm că ea este mândria Beijingului.
Multe oraşe celebre sunt construite de-a lungul axei lor centrale, aşa cum este oraşul Washington din America. Ca şi la Beijing, axa centrală cuprinde edificii renumite pentru arhitectura lor, aşa cum sunt Capitoliul, monumentul lui Washington şi Memorialul Lincoln. De aceea, pare o greşeală, sau cel puţin o neînţelegere, să concepi axa oraşului ca pe o arteră destinată traficului. Cu toate acestea, mulţi şoferi din Beijing merg cu maşinile pe artera Zhongzhoulu, (situată de-a lungul axei centrale), ceea ce înseamnă un fel de critică adusă proiectanţilor. Nu există nici un edificiu renumit pe axa de la nord de Turnul Tobei şi Turnul Clopotului. Au apărut, în schimb, multe clădiri de o parte şi de alta a arterei Zhongzhoulu, asemenea unor pete urâte. Dacă nu se vor construi câteva edificii moderne pe această axă, unul din simbolurile cele mai importante ale Beijingului ar putea să dispară nu peste mult timp.
Din fericire, locul ales pentru construirea Stadionului Olimpic se află în partea de nord a prelungirii axei, ceea ce este o adevărată şansă istorică; la extremitatea nordică urmează să fie construit un parc împădurit. Se pare că este o alegere fericită ca Stadionul Olimpic să fie amplasat pe secţiunea lungă de 7,5 km, dintre turnurile Tobei şi Clopotului şi parcul silvic de la nord. Într-un viitor nu prea îndepărtat, de pe Colina Jingshan vom putea admira complexul Oraşului Interzis, iar înspre nord, Stadionul Olimpic, simbol al oraşului modern.
Este regretabil că şapte din cele opt proiecte premiate nu au luat în considerare posibilitatea prelungirii axei centrale spre nord. Totuşi, peste 20 dintre participanţi au figurat construcţia Stadionului pe axa principală, cu alte cuvinte, 40% dintre proiectanţi au împărtăşit punctul meu de vedere.
Nu pot fi de acord cu punctul de vedere potrivit căruia stadionul nu este o construcţie atât de impunătoare încât să figureze pe axa principală. Entuziasmul cu care întreaga naţiune a întâmpinat succesul pe care l-am repurtat în cursa pentru câştigarea dreptului de a fi gazda Jocurilor Olimpice demonstrează, în mod sigur, importanţa pe care populaţia o acordă Stadionului Olimpic. De ce, totuşi, nu poate fi el amplasat pe axa centrală? Mi-e teamă că mulţi oameni nu acordă importanţă sporturilor sau Jocurilor Olimpice, de unde şi desconsiderarea construcţiilor sportive. Marele stadion R. F. Kennedy este construit exact pe axa centrală a Washingtonului. De ce să nu urmăm exemplul lor?
Câştigătorul concursului ar fi primit sugestia ca în cazul în care proiectul lui va fi adoptat, să plaseze pe axa centrală câteva module. Am convingerea că cea mai bună alegere ar fi stadionul central pentru Jocurile Olimpice din 2008.

Zhao Feng (Arhitect diplomat de la Academia de studii şi proiectări în construcţii): Atunci când căutam proiecte s-a specificat ca axa centrală să fie extinsă şi să integreze câteva construcţii cu profil cultural. Proiectul nostru este singurul proiect premiat care prevede plasarea stadionului pe axa principală. Celelalte proiecte care au câştigat concursul nu au ţinut seama de axă, ignorând, se pare, cerinţa iniţială. Pare lipsit de răspundere să lăsăm posterităţii rezolvarea acetei probleme, aşa cum au sugerat organizatorii concursului. De ce să lăsăm celor care vin după noi să îndeplinească o sarcină care ne revine nouă?

Stadionul nu trebuie amplasat
pe axa principală

Liu Taige (Preşedintele comisiei de experţi)
Pentru problema în chestiune vom lăsa hotărârea în seama viitorului. Stadionul va fi situat pe prelungirea dinspre nord a axei centrale,care este o arteră de importanţă capitală pentru Beijing. Nu ştim încă exact ce fel de construcţii sunt prevăzute să figureze pe axa centrală. Sperăm ca în viitor să se facă alegerea cea mai bună.
Proiectele care au ţinut seama de caracteristicile arhitecturii chineze s-au bucurat de alegerea noastră. Proiectele care au fost premiate trebuie să acorde o importanţă deosebită ambientului şi să ilustreze atmosfera culturală a Capitalei. De exemplu, multe din proiecte includ zone cu luciu de apă, ceea ce este în acord cu stilul arhitectonic tradiţional chinez. Parcul prevăzut să figureze în partea nordică a Stadionului este, de asemenea, un element specific arhitecturii tradiţionale chineze.

Jerry Chao (Biroul asiatic al asociaţiilor SASAKI): Proiectul SASAKI reprezintă doar un preludiu al viitoarei construcţii.Nu este nevoie să-l considerăm ca fiind singurul demn de adoptat pentru construcţia Complexului Olimpic.
Spre deosebire de proiectele de construcţii, planurile de urbanism oferă doar cadrul, ambientul proiectului. În general vorbind, noi nu am exclus posibilitatea de a construi şi pe prelungirea spre nord a axei centrale. Dimpotrivă, am inclus şase module arhitectonice pe axa centrală, câteva scoaruri şi parcul sulvic dinspre nord.
Suntem destul de edificaţi în ceea ce priveşte importanţa axei centrale a Beijingului, iar proiectul stadionului trebuie să ofere un răspuns punctual acestei probleme. Credem că valoarea culturală a axei centrale trebuie să sporească în continuare. Este limpede că Stadionul Olimpic nu poate răspunde acestei cerinţe.
Distanţa specificată pentru proiectul stadionului este de 5.000 metri, sugerând, credem, cei 5.000 de ani de civilizaţie ai Chinei. Prin urmare, am proiectat câteva scuaruri care să reprezinte procesul de dezvoltare a civilizaţiei chineze pe axă, punctul culminant fiind Piaţa Tang şi Song. Care va fi simbolul arhitectonic care va trebui să figureze pe axă încă nu am hotărât. Parcul silvic, situat spre limita nordică, conceput ca un simbol al naturii, ne-a oferit o idee, de exemplu, să figurăm în proiect un râu de-a lungul axei, care să simbolizeze uniunea dintre natură şi civilizaţie.
Terenurile sportive nu ar trebui să întrerupă axa centrală. Există o altă axă care reprezintă spiritul olimpic care figurează în parcul silvic din proiectul nostru. De fapt, există trei axe în parcul silvic: Axa Civilizaţiei (scuarurile), Axa Olimpică (stadioanele) şi Axa Verde (luciile de apă). Nu este încă foarte clară ideea privind proiectul axei civilizaţiei care, de exemplu, ar putea fi axa centrală. Totuşi, este limpede că pe axa centrală nu va figura nici un fel de stadion, deoarece socotim că odată cu Jocurile Olimpice nu ia sfârşit dezvoltarea civilizaţiei umane.
Proiectul nostru a câştigat opţiunea comitetului de experţi, pentru modul în care a rezolvat problemele de ordin cultural şi de spaţiu, pe care le ridică proiectul. La votul secret, 12 din cei 13 membri au optat în favoarea proiectul nostru, întrucât au apreciat că el lasă destul spaţiu pentru eventualele construcţii viitoare.



DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI LA DISTANŢĂ DIN CHINA
Învăţământul la distanţă din China se dezvoltă în ritm accelerat, în cadrul unei noi strategii, de înnoire a ţării prin ştiinţă şi educaţie

Tang Yuankai

Învăţământul la distanţă din China a cunoscut trei etape de dezvoltare. Iniţial, a fost etapa învăţământului prin corespondenţă. Studenţii care îl frecventau primeau cursurile tipărite, după care trebuiau să înveţe. Mai târziu, s-a trecut la utilizarea mijloacelor audiovizuale, cu precădere radioul şi televiziunea. Astăzi, însă, sunt folosite cel mai frecvent metodele interactive, prin reţeaua de calculatoare şi prin tehnologia multimedia.
Cea de-a treia etapă a început în anul 1997. În acel moment, erau înscrişi la această formă de învăţământ aproximativ 250 de milioane de cursanţi. Numărul total al studenţilor înscrişi la această ultimă formă de învăţământ la distanţă se ridică astăzi la 330 de milioane, cu tot cu persoanele adulte înscrise. Întrucât China se confruntă cu resurse insuficiente pentru acest domeniu şi cu o situaţie în general nesa-tisfăcătoare a învăţământului, s-a luat hotărârea să se promoveze învăţământul on-line, prin mijloace informatizate în cadrul unor programe specializate. Această formă modernă de învăţământ la distanţă se dezvoltă rapid.

Învăţământul la distanţă nivelează diferenţele în educaţie
Deşi trăiesc în sate, mulţi copii de şcoală primară din provincia Gansu sunt instruiţi la cel mai înalt nivel, la fel cu elevii de la oraşe şi aceasta datorită reţelelor specializate şi mijloacelor audiovizuale.
Programele de învăţământ la distanţă constituie un mijloc eficient de a aduce învăţământul din zonele sărace la acelaşi nivel cu învăţământul din zonele dezvoltate din punct de vedere economic.
Provincia Gansu din nord vestul Chinei este o regiune relativ înapoiată în ceea ce priveşte dezvoltarea economică. În ciuda numeroaselor condiţii vitrege, în această provincie se acordă o atenţie specială învăţământului la distanţă. Conducerea locală a provinciei a stabilit un buget anual de educaţie de 1 milion de yuani, pentru informatizarea programelor din învăţământul primar şi liceal. Datele furnizate de Departamentul pentru Învăţământ al provinciei Gansu arată că la sfârşitul anului 2001, erau instalate în şcolile primare şi în licee 50.000 de calculatoare şi peste 230 de reţele zonale. În plus, peste 70% din numărul liceelor şi mai mult de jumătate din gimnazii asigurau cursuri de informatică. Se iau măsuri de extindere a informatizării şcolilor primare. În 4,2% dintre ele se predau deja cursuri de informatică. Au fost înfiinţate, de asemenea, echipe experimentale de învăţământ la distanţă, sisteme de comunicare reciprocă a informaţiei educaţionale şi reţele teritoriale în zone îndepărtate şi în cele locuite de minorităţile naţionale.
CERNET (Reţeaua de Educaţie şi Cercetare din China) conectează la mijloace multimedia instituţii de învăţământ superior cu şcolile primare şi liceale, creând astfel platforma pentru optimizarea resurselor educaţionale din China şi asigurând o reţea mai performantă de educaţie pentru zonele sărace.

Să valorificăm
avantajele dezvoltării
Cel de-al XV-lea Congres al P.C. Chinez a trasat ca sarcin㠄înnoirea ţării prin ştiinţă şi educaţie“, aceasta constituind una din primele zece priorităţi ale Chinei. La alegerea sa ca prim- ministru, premierul Zhu Rongji a anunţat că punerea în practică a acestei strategii reprezintă prima sarcină a guvernului său. Programul mo-dern de învăţământ la distanţă a fost unul dintre cele opt proiecte care urmează să aplice această strategie, al cărui scop este formarea unei reţele deschise de educaţie şi a unui sistem educaţional performant şi de durată.
În anul 1998, Consiliul de Stat a aprobat „Programul de Învăţământ pentru secolul al XXI“, elaborat de Ministerul Educaţiei, care are în vedere să transforme învăţământul la distanţă sub toate aspectele într-o formă ştiinţifică, sistematică şi unitară de învăţământ. În perioada 1999-2001, Guvernul Chinei a alocat 10 miliarde yuani pentru susţinerea programului de aplicare a programelor privind învăţământul la distanţă.
Ministerul Educaţiei a acordat întotdeauna sprijin formelor de învăţământ la distanţă şi a luat o serie de măsuri concrete între care procurarea calculatoarelor într-o primă fază şi apoi, prin alocarea unor fonduri uriaşe pentru achiziţionarea de programe de calculator. Dezvoltarea unor forme de predare şi a programelor multimedia pune în valoare pe deplin avantajele oferite de instituţiile de învăţământ superior, care şi-au creat baze de date pentru toate nivelele de educaţie.
Ministerul Educaţiei a permis până în prezent unui număr de 45 de universităţi să-şi creeze o reţea de şcoli de învăţământ direct şi să aplice programe de învăţământ la distanţă. În aceste şcoli au fost înscrişi peste 240.000 de studenţi la peste 300 de discipline. Reţeaua de învăţământ la distanţă acoperă acum 31 de provincii, regiuni autonome şi municipii, aflate în subordinea directă a Guvernului central.
Un număr tot mai mare de şcoli şi instituţii de învăţământ au iniţiat acţiuni de cooperare cu partenerii din străinătate. În anul 2001, Grupul de dezvoltare Oceanul de Sud, care cuprinde mai multe şcoli private cu internat şi două licee, a făcut cunoscută colaborarea sa cu Societatea Nobel Learning Communities din Statele Unite care figurează pe lista Nasdaq. Parteneriatul strategic între aceste două instituţii are drept scop crearea unui sistem direct de comunicaţii între şcolile din reţeaua „Nobel“ şi cele aparţinând grupului „Oceanul de Sud“.

O adevărată revoluţie
în învăţământ
Specialiştii din domeniul învăţământului afirmă că învăţământul la distanţă constituie într-adevăr o revoluţie în domeniu. El reprezintă o modalitate eficientă pentru creşterea nivelului general al învăţământului în China, de explorare a potenţialului, de continuare a procesului de învăţare şi de creare a unei pieţe de învăţământ durabile.
Profesorul Hu Dongcheng, prorector al Universităţii Tsinghua, crede că această formă modernă de învăţământ ar putea contribui la o deschidere şi mai mare a universităţilor către cei doritori de instruire. Domnia sa a menţionat că un grup de studenţi care şi-au luat recent masteratul la Universitatea Tsinghua au urmat cursuri de învăţământ la distanţă.
Totuşi, se poate afirma că în China învăţământul la distanţă este abia la început. Este, în continuare, nevoie să fie elaborate studii şi teste în domeniul teoriei, al metodelor pentru dezvoltarea resurselor directe, tehnologiilor de reţea, de management educaţional, pentru sistemele de funcţionare şi control al calităţii. Situaţia în care se află reţeaua de învăţământ la distanţă din China este încă departe de nivelul atins în ţările dezvoltate.
Piaţa educaţiei se va schimba treptat, odată cu dezvoltarea învăţământului la distanţă, iar prin aplicarea reformelor în domeniul educaţiei, învăţământul direct se va extinde. Ca urmare, multe societăţi care au investit în reţeaua de învăţământ la distanţă şi care au cheltuit fonduri pentru dezvoltarea programelor soft pentru învăţământ, se implică în momentul de faţă în programe de predare prin Internet. Aceste societăţi oferă avantajul că au deja o bogată experienţă în programele de calculator, dar nu s-au creat încă suficiente site-uri. Multe şcoli şi licee folosesc reţeaua Internet pentru  a completa orele de predare pentru elevi. Acestea au avantajul că posedă experienţă în organizarea programei şcolare, dar nu sunt familiarizate cu capacitatea operaţională, cu tehnologia şi nici cu aspectele legate de piaţă şi utilizare. Pentru China, însă, primul obiectiv în domeniul învăţământului la distanţă rămâne găsirea unor noi surse de finanţare şi optimizarea acestora.


SPIRITUL DE SOLIDARITATE UNEŞTE OAMENII
Feng Jianhua

Asociaţia Tinerilor Voluntari Chinezi afirmă că serviciile oferite de tineri pe bază de voluntariat depăşesc 4,5 miliarde de ore şi implică participarea a 100 milioane de persoane. La sfârşitul anului 2002, numărul oficial al voluntarilor înscrişi a atins cifra de 10 milioane.

Să sprijinim dezvoltarea
În ultima parte a anului 1993, Comitetul Central al Ligii Tineretului Comunist Chinez a început să aplice Programul de acţiune al tinerilor voluntari. Peste 20.000 de tineri muncitori feroviari chinezi au avut această iniţiativă de „voluntariat“ şi începând cu data de 19 decembrie 1993, au oferit servicii călătorilor. În 1994, peste 400.000 de studenţi au urmat exemplul lor, oferind servicii în timpul vacanţei lor de iarnă.
În ultimii nouă ani, serviciile pe bază de voluntariat s-au extins într-un ritm accelerat. Un funcţionar al Asociaţiei Tinerilor Voluntari Chinezi a afirmat că a fost constituită o reţea de servicii voluntare, alcătuită din persoane ale asociaţiei de la nivel naţional, 35 de asociaţii de nivel provincial, precum şi asociaţiile din oraşe şi judeţe. S-a format, de asemenea, o reţea care cuprinde 24.000 de organizaţii de tineri voluntari ale comunităţilor şi 100.000 de echipe de voluntari.
La Beijing, există în prezent 300.000 de voluntari, între care elevi de şcoală medie şi studenţi, funcţionari şi personal medical. Ei s-au constituit în peste 70 de asociaţii, 40 de centre de asistenţă, 120 echipe şi 6.000 de grupe.

Dragoste şi ajutor
pentru cei în suferinţă
Odată cu creşterea numărului de echipe de voluntari şi cu constituirea efectivă a unui sistem organizatoric, lucrurile iau o cu totul altă înfăţişare. Programele vizează mai ales eliminarea sărăciei la sate, constituirea comunităţilor la oraşe, protecţia mediului, organizarea unor activităţi de larg interes, ajutor de urgenţă, ajutor în caz de dezastre şi asigurarea prosperităţii publice.
În China a fost lansat un program pe termen lung de combatere a sărăciei „de la om la om“ în anul 1994. În cadrul acestui program, un tânăr sau o echipă de voluntari ajută în mod regulat o gospodărie cu probleme, prin constituirea de organizaţii de tineri voluntari. În iunie 2002, numărul gospodăriilor care participau la acest program se ridica la peste 2,5 milioane.
În timpul celei de-a 21-a Universiade care a avut loc la Beijing în 2001, peste 40.000 de studenţi participanţi la programul „Voluntarii Curcubeului“, constituiţi în grupe au oferit servicii de recepţie, ghidare turistică, translaţie, pază şi protecţie. Contribuţia lor la succesul acestei manifestări sportive a fost esenţială. Dl. Liu Jingmin, viceprimarul oraşului Beijing şi Secretar General al Comitetului de Organizare a celei de-a 21-a Universiade a spus emoţionat c㠄fără contribuţia şi eforturile Voluntarilor Curcubeului, Universiada nu ar fi avut succesul de care s-a bucurat“.
În anul 2001, Asociaţia Municipală a Voluntarilor din Beijing a iniţiat programul „Apus de soare“, al cărui scop este de a ajuta persoanele vârstnice care nu au loc de muncă să-şi găsească o sursă de venit sau ajutor din partea familiei. Între altele, ei au procurat şi au furnizat unor persoane din categoria respectivă lapte în valoare de 50.000 de yuani, iar 429 din acestea au fost ajutate să-şi rezolve problemele de subzistenţă.
În mai 2001, Asociaţia Municipală a Voluntarilor din Beijing a cooperat cu Judeţul Fengning din provincia Hebei şi cu prefectura Duolun din Regiunea Autonomă Mongolia Interioară pentru lansarea unui program de protecţie ecologică a Fluviului Galben, care constituie leagănul civilizaţiei chineze, precum şi alt program de constituire a perdelelor de Protecţie pentru oraşul Beijing. Ei au strâns 2 milioane de yuani drept capital activ şi au strâns 310.000 yuani pentru plantarea arborilor.

Reglementarea activităţilor
de voluntariat
Asociaţia Tinerilor Voluntari Chinezi are în vedere, în primul rând, constituirea de organizaţii, programe şi sisteme pentru ameliorarea serviciilor oferite de voluntari cu sprijinul guvernului şi sponsorizate de Liga Tineretului. În acest fel, serviciile pe bază de voluntariat sunt reglementate sub toate aspectele.
Constituirea de echipe de voluntari are drept scop crearea unui sistem adecvat de înregistrare a voluntarilor. În luna martie 2002, Comitetul Central al Ligii Tineretului Comunist Chinez şi Asociaţia Tinerilor Voluntari Chinezi au emis Măsuri pentru reglementarea înregistrării voluntarilor, menite să conducă la stabilitatea formaţiunilor de voluntari.
Documentul cuprinde prevederi adecvate privind înregistrarea voluntarilor, drepturile, obligaţiile, organizarea şi pregătirea acestora.
În document se arată că pentru a deveni voluntar, solicitantul trebuie să aibă cel puţin 14 ani, respect faţă de lege, spirit de dăruire şi să fie potrivit pentru serviciul de voluntariat pentru care solicită înscrierea. După înregistrare, voluntarii trebuie să presteze în fiecare an cel puţin 48 de ore de serviciu voluntar. Timpul, locul, acţiunea şi evaluarea prestaţiei vor fi consemnate scriptic.
La 5 august 1999, în provincia Guangdong au apărut Instrucţiunile privind serviciul de voluntariat pentru tineri. Acest document arată că serviciul voluntar este „acţiunea voluntară a organizaţiilor de servicii a tinerilor voluntari sau ale tinerilor voluntari care activează pentru creşterea producţiei, a nivelului de trai al cetăţenilor şi pentru dezvoltare socială“.
În luna mai şi august 2001, în Oraşul Nanjing şi respectiv în provincia Shandong au fost promulgate legile pe plan local privind activitatea tinerilor voluntari. În provinciile Fujian şi Henan şi în oraşul Beijing, asemenea legi au fost promulgate în 2002. Toate acestea constituie o bază solidă pentru elaborarea unei legi naţionale privind serviciile voluntare.

Probleme specifice
Apariţia şi dezvoltarea serviciilor pe bază de voluntariat a fost întârziată în China pentru că cetăţenii nu sunt educaţi în această direcţie, nu există tradiţie şi din cauza lipsei de fonduri, dar în ultimii nouă ani se observă o dezvoltare rapidă a activităţilor de acest fel.
„Faţă de alte ţări, serviciile voluntare din China mai au multe de făcut, întrucât oamenii nu sunt încă pe deplin conştienţi ce înseamnă acestea“, a spus dl. Lu Yongzheng, director al Asociaţiei Tinerilor Chinezi.
Profesorul Ding Yuanzhu, director al Centrului de Cercetări pentru Voluntariat şi pentru Asistenţă Socială al Universităţii din Beijing crede că pentru a creşte gradul de conştiinţă al oamenilor este nevoie de un sistem stimulativ. „Dacă serviciul public devine pentru fiecare o obligaţie şi dacă se înfiinţează un sistem corespunzător de stimulare, nu numai că se va încuraja participarea la serviciile de voluntariat, dar publicul va înţelege mai bine ce se înţelege prin activităţi voluntare şi care este scopul lor. Atunci când serviciul public se suprapune cu programul de lucru al voluntarilor, se impune reglementarea unitară pentru rezolvarea situaţiei.“
Lipsa de fonduri a constituit un obstacol pentru dezvoltarea serviciului de voluntariat din China. Din cauza lipsei banilor, numai 3.000 din cei peste 100.000 de voluntari înregistraţi au putut să meargă să studieze în ţări străine.
Despre situaţia acestei activităţi în ansamblu, profesorul Ding susţine că, pe de o parte, statul trebuie să adopte o serie de reglementări pentru încurajarea atitudinii de devotament a voluntarilor faţă de nevoile sociale, iar pe de altă parte, este important să se creeze un mecanism de finanţare şi supraveghere a fondurilor destinate acestui scop. „Un sistem de administrare şi supraveghere strict şi cuprinzător reprezintă cheia existenţei şi dezvoltării organizaţiilor de voluntari şi de servicii publice, prin asigurarea fondurilor şi prin asigurarea sprijinului din partea întregii societăţi“, a adăugat dl. Ding.
Profesorul Shi Bainian de la Departamentul Activitate Socială de la Universitatea Tineretului din China a afirmat c㠄odată cu creşterea numărului de participanţi la serviciile oferite de voluntari, cu creşterea gradului lor de profesionalism şi prin alocarea unor fonduri corespunzătoare, organizaţiile de masă sunt pe cale să devină miezul serviciilor. Serviciul voluntar devine tot mai important în viaţa socială şi de aceea, este necesar să existe şi să se aplice legi şi instrucţiuni corespunzătoare“.



PERSPECTIVE ASUPRA UNUI NOU MOD DE VIAŢĂ
Zhang Kaiyuan

Ce este, de fapt, viaţa pentru noi? Tradiţia chineză ne spune că viaţa înseamnă să ne îmbrăcăm, să ne hrănim, să ne adăpostim şi să ne putem mişca. Această definiţie esenţializată este valabilă şi astăzi, dar mai putem adăuga două caracteristici: viaţa înseamnă, totodată, destindere şi instruire. Completarea înţelesului cuvântului „viaţ㓠cu aceste două noi trăsături esenţiale înseamnă, dintr-o altă perspectivă, schimbări şi îmbunătăţiri în modul de viaţă al chinezilor, într-un cuvânt, o viaţă mai bună.

Vestimentaţia:
o afirmare a personalităţii
Numai cu cinci ani în urmă, chinezii erau mult mai conservatori când se punea problema să-şi aleagă costumaţia, dar tinerele mai îndrăzneţe au început să poarte haine tot mai uşoare, atât vara, cât şi iarna. Unii consideră că, într-adevăr, clima pe tot globul s-a încălzit, alţii spun că acest fapt se datorează numărului tot mai mare de automobile proprietate personală. Aceste argumente sunt valabile până la un punct, dar adevăratele motive par să fie altele: s-a îmbunătăţit nivelul de trai şi mentalitatea chinezilor s-a emancipat.
Alegerea articolelor de îmbrăcăminte este o problemă personală, dar în trecut noţiunea de „a alege“ nici nu intra în discuţie.
Tinerii de astăzi nu au văzut şi nici nu vor vedea vreodat㠄armata în uniformă albastr㓠a hainelor de acelaşi fel, atât pentru bărbaţi cât şi pentru femei, purtate acum 20 de ani, când a-ţi cumpăra „ceva“ de îmbrăcat cerea o deliberare îndelungată şi extrem de atentă.
Astăzi îmbrăcămintea nu este foarte scumpă, iar bugetul alocat hainelor reprezintă, în medie, o parte relativ mică din venitul fiecăruia. ªi, pentru că a-ţi cumpăra haine noi nu mai înseamnă cine ştie ce cheltuială, mulţi se conformează tendinţelor modei internaţionale. Accesoriile de vestimentaţie se impun şi ele tot mai mult. Există tot mai mult preocuparea „ce fel de pantofi se potrivesc la hainele pe care le am, ce fel de geantă“, iar întrebarea „cât cost㓠aproape că nu interesează. Niciodată chinezii nu au fost atât de „decişi“ sau „curajoşi“ cum sunt astăzi, în ceea ce priveşte alegerea vestimentaţiei. Străzile marilor oraşe, dar şi cele ale oraşelor mici sunt pline de tineri îmbrăcaţi în modul cel mai divers, potrivit personalităţii fiecăruia.

Alimentaţia: o atitudine ştiinţifică
Poporul chinez este vestit pentru discernământul cu care îşi alege hrana. Acest lucru nu este surprinzător, dacă avem în vedere tradiţia culinară multimilenară de o mare diversitate şi rafinament. Înainte de anii ’80, datorită mijloacelor financiare precare, marea majoritate a chinezilor nu aveau acces la tradiţia epicureană a strămoşilor lor, dar hrana mai bună a însemnat un prim semn grăitor al deschiderii şi reformei. Problema hranei ca necesitate vitală a fost rezolvată în China încă de acum 10 ani. Astăzi, preocuparea pentru hrană înseamnă ce alimente consumăm şi ce valoare nutritivă au. De când mesele au devenit mult mai abundente, bolile de supra-alimentaţie au devenit ceva obişnuit. Mâncăcioşii sunt mereu atenţionaţi de pericolele hipertensiunii, de nivelul crescut al grăsimilor, de colesterol şi diabet. În mod ironic, în acest fel a apărut „dorul“ după mâncărurile simple din vremurile pe care am putea să le numim „spartane“: cereale şi legume fierte, numite acum 20 de ani „mâncare ţărănească“, acestea fiind tot mai căutate astăzi.

Locuinţa: casă, dulce casă
În ultimii zece ani s-au construit multe locuinţe noi în toate oraşele, mari şi mici, ale Chinei. Ritmul extrem de rapid cu care apar noi locuinţe la Beijing a condus la observaţia c㠄oraşul se schimbă puţin, în fiecare an; vizibil, la fiecare trei ani şi este de nerecunoscut în cinci ani“. Nimic nu s-a transformat în lume, în ritmul atât de accelerat din China.
Oamenii obişnuiţi beneficiază din plin de aceste schimbări. Locuinţele care adăposteau două trei generaţii sub acelaşi acoperiş sunt de domeniul trecutului. Cei mai mulţi orăşeni au posibilitatea de a trăi mai confortabil, într-un decor amenajat cu gust. În ultimii doi ani, în China casele sunt amenajate în stil european sau american. Constructorii de imobile şi producătorii de mobilier proclamă cu mândrie că realizările lor „urmează tendinţele pieţii europene şi americane“.
Apartamentele amenajate în stilul cel mai divers, aranjamentele moderne, mobilierul de calitate, decorările, constituie acum o uriaşă piaţă. Nu există statistici care să indice câţi oameni s-au mutat în case sau apartamente noi sau câţi şi le-au reamenajat, dar, de fapt, nici nu sunt necesare. Paginile pline de societăţi „ban jia“ (schimburi de locuinţe) din cartea de telefoane, numeroasele magazine supermarket toate pline de mobilă de vânzare şi ritmul ameţitor în care se construiesc blocuri de locuinţe, sunt o dovadă indiscutabilă a prosperităţii şi a creşterii puterii de cumpărare a chinezilor.

Automobilul familiei:
o chestiune de gust
Pentru mulţi oameni, bucuria de a locui într-un apartament nou este întregită de cumpărarea unui automobil, casa mult visată fiind, de cele mai multe ori, la o bună distanţă de centrul oraşului. Acum 20 de ani, locuitorii Beijingului îşi aveau locuinţele pe a doua linie de centură a oraşului şi distanţele puteau fi uşor parcurse cu bicicleta. A treia linie de centură şi sectoarele respective erau considerate zonă suburbană, deci liniştită. Astăzi, unele cartiere de pe a treia linie de centură sunt considerate ca zonă rezidenţială scumpă, acelaşi fenomen repetându-se şi în alte oraşe ale ţării.
Să înconjuri capitala pe bicicletă e un lucru uşor de spus, dar mult mai greu de făcut. Totuşi, transportul în capitală nu e o problemă pentru că s-a dezvoltat reţeaua de trafic urban, taxiurile şi metroul. Mai mult, sporirea numărului de autoturisme personale în ultimii cinci ani a aprins în sufletul multora dorinţa de a-şi avea propriul autoturism.
Problema este acum nu dacă-ţi cumperi maşină, ci ce fel de maşină, care este una mai bună, şi care este preţul mai rezonabil. Cea mai ieftină maşină costă aproximativ 30.000 yuani (3.600 dolari SUA). Întreprinderea Volkswagen din Shanghai a făcut un studiu pe piaţa chineză pentru modelul Polo, în aprilie 2001, când acest model a fost lansat pe piaţa internaţională. Linia sa elegantă, atrăgătoare şi calitatea sa indiscutabilă au cucerit inimile chinezilor, iar la expoziţia din iulie s-au vândut toate autoturismele model Polo. Potrivit unor surse de informaţii demne de încredere din Beijing, doritorii trebuie să aştepte acum două sau trei luni după ce au achitat costul, ca să-şi primească cheile de la maşină. Dar, există nenumărate modele noi. Se spune că în ultimul trimestru al anului 2002 pe piaţă au apărut peste zece modele noi de autoturisme. Dealerii din sectorul automobilistic sunt deosebit de fericiţi în perspectiva unui nou sezon „plin“ şi şi-au luat măsuri pentru a ţine piaţa „treaz㓠prin stimularea vânzărilor şi personalizarea serviciilor. Ultima măsură nu este totuşi foarte populară pentru că puţini oameni îşi permit să-şi proiecteze maşina conform propriilor dorinţe.

Divertismentul: ce-ţi oferă viaţa
Creşterea calităţii vieţii este măsurată şi în timpul liber care îţi rămâne pentru activităţi recreative. Petrecerea în chip plăcut a timpului liber este pentru chinezi o adevărată hrană spirituală.
În ultimii ani au apărut numeroase moduri de recreere, cum sunt urmărirea emisiunilor preferate la radio şi televizor, frecventarea teatrelor şi a spectacolelor în aer liber. Chiar şi locuitorii unei zone suburbane, cum ar fi Yanqing din Beijing, îşi petrec serile în parc, cântă sau ascultă muzică, dansează sau practică arte populare.
În ultimii ani, turismul este la îndemâna tuturor. Se consideră că în ultimii cinci ani, chinezii de rând au putut să călătorească tot mai mult: ei pot întreprinde excursii sau călătorii pe trasee cu o rază de cel puţin 1.000 km. Mai întâi, au fost excursiile spre capitala provinciei, apoi în marile oraşe, ca Beijing şi Shanghai. Acum chinezii fac călătorii la Bangkok sau chiar Sydney. Statisticile arată că în anul 2001, aproape 600.000 de turişti chinezi s-au plimbat pe străzile Parisului.

Educaţia: o investiţie pentru viitor
În afară de plăcerile turismului, pe ce altceva să-ţi cheltuieşti economiile? Mulţi părinţi optează pentru o educaţie mai bună pentru copiii lor. La orice fel de cumpărături, chinezii şovăie şi se tocmesc, dar nu procedează la fel când este vorba de şcoala copiilor lor. La unele şcoli, copiii nu pot fi înscrişi decât după ore lungi de aşteptare la coadă pentru achitarea taxelor. Investiţia în educaţie nu a fost niciodată, ca în zilele noastre, un lucru atât de important, atât pentru stat ca şi pentru cetăţenii lui obişnuiţi.
Schimbările în modul de viaţă pot duce la mai bine, dar şi la mai rău. În viaţa cetăţenilor chinezi aceste schimbări s-au petrecut în mod constant şi au fost, de multe ori, foarte profunde. Poate că mai există încă multe neîmpliniri, dar viaţa promite mereu schimbări înspre mai bine.



PAŞI HOTĂRÂŢI CĂTRE O VIAŢĂ PROSPERĂ

După mai bine de 20 de ani de dezvoltare, China aspiră la crearea unei societăţi prospere, la o viaţă mai confortabilă în toate straturile sociale şi la continuarea procesului de modernizare a ţării

Lan Xinzhen

Privind la noul lui autoturism, Zhu Yongyi nu poate să-şi ascundă satisfacţia şi fericirea. „Viaţa noastră devine pe zi ce trece mai bună“, exclamă el cu un zâmbet care-i inundă faţa.
Zhu, care trăieşte în Beijing de 38 de ani, conduce o mică afacere. Familia lui, alcătuită din trei persoane, locuieşte într-un apartament de 80 metri pătraţi, un spaţiu mult mai larg decât media spaţiului de locuit care revine celor care locuiesc la oraş. Fiica lui urmează cursurile liceale. În fiecare dimineaţă, are la micul dejun lapte, ouă şi câteva felii de salam. „Când eram de vârsta fiicei mele, familia mea nu-şi putea permite aceste lucruri. Puteam să sper pentru micul dejun doar la o fiertură de cereale. Un fel de aluat dulce, copt în cuptor, un fel de mălai românesc, era pentru noi o delicatesă“, îşi aminteşte Zhu.
Guo Baosheng, un locuitor al oraşului Shanghai, a împărtăşit aceeaşi soartă ca şi Zhu. Guo a fost ţăran. El a intrat în 1982 ca lucrător la o firmă de confecţii din Shanghai. În prezent, are propria lui firmă de îmbrăcăminte. În timpul Festivalului Lunii, din anul trecut, care a căzut la 21 septembrie, Guo a plecat împreună cu familia sa să-şi viziteze părinţii de la ţară, aşa cum este obiceiul. În afară de câteva produse ecologice, el a dus în dar părinţilor o cutie cu prăjituri tradiţionale, care se pregătesc cu prilejul acestei sărbători şi care au costat mai mult de 200 yuani.
Vorbind despre schimbările care au avut loc în viaţa lui, Guo se lasă năpădit de un val de sentimente. „Lucrurile sunt foarte diferite în zilele noastre. Altădată nu aveam bani să cumpăr prăjituri pentru Festivalul Lunii. Cel mai adesea cumpăram făină şi zahăr caramel şi făceam un fel de bucate care înlocuiau prăjiturile tradiţionale. Iar în privinţa produselor ecologice, ce să mai vorbim, nici nu se pomeneau pe vremea aceea.“
„Astăzi, oamenii nu se mulţumesc să ceară doar lucruri bune, ci neapărat să fie şi ecologice“, ne spune Cheng Jun, de la Firma Huafeng, de produse alimentare din Beijing.
Vânzătorii din pieţele de produse alimentare cunosc acest lucru foarte bine. „Orăşenii au devenit mult mai rafinaţi“, spun ei. În urmă cu câţiva ani, carnea grasă se vindea bine, iar acum oamenii caută să cumpere carne slabă. Produsele care nu conţin grăsimi şi care au un grad mare de proteine sunt tot mai căutate. Cheng spune că tot mai mulţi locuitori din Beijing acordă o mare atenţie compoziţiei diferitelor substanţe nutritive din alimentele zilnice. „Luaţi-mă pe mine ca exemplu, spune Cheng. Dimineaţa servesc o ceaşcă de lapte şi două ouă, iar pentru prânz mă mulţumesc cu câteva legume şi puţină carne. De multe ori, înainte de masă, mănânc câteva fructe ca aperitiv şi beau ceai după masă, care ajută la digestie.“
După spusele lui Liu Wei, consumul stereotip al aceloraşi alimente este în declin, în timp ce consumul diversificat este în creştere. Mai ales populaţia din oraşe şi-a schimbat obiceiurile alimentare, trecând de la o alimentaţie nediversificată la una care să fie plăcută la gust, cu valoare nutritivă şi curativă şi care să fie uşor de preparat.
Consumul anual de cereale pe cap de locuitor a trecut de la 145 kg, la sfârşitul anilor ’80, la 88 kg, la începutul anilor ’90, în zona urbană, în timp ce la sate, el a scăzut de la 260 kg la 250 kg. Consumul de carne, păsări, ouă, produse acvatice şi ulei s-a dublat şi chiar împătrit. Carnea, ouăle, laptele şi alte produse animale au constituit cele mai importante surse nutritive pentru majoritatea populaţiei din China.
Condiţiile de locuit s-au îmbunătăţit foarte mult. În trecut, era ceva obişnuit ca persoane care alcătuiau trei generaţii să trăiască sub acelaşi acoperiş. ªi tot atât de obişnuit era să vezi în oraşe şi la ţară locuinţe vechi, care abia stăteau în picioare. Astăzi, există cartiere noi de locuinţe, care se pot vedea pretutindeni. Blocuri moderne de locuit se înalţă de la o zi la alta. Deşi Zhu şi-a cumpărat apartamentul cu cinci ani în urmă, el pare deja demodat.
Li Jinsong, profesor la unul din liceele din Beijing, este foarte nerăbdător să-şi cumpere o casă nouă. El trăieşte împreună cu soţia, cu fiul său şi cu soţia acestuia. „Locuinţele au devenit tot mai înalte“, a spus el, după ce a vizitat o expoziţie de proiecte edilitare. Un apartament de 80 metri pătraţi era considerat destul de spaţios, dar acum apartamentele de 200 metri pătraţi au devenit ceva obişnuit.
Li şi-a ales la expoziţie un apartament cu trei dormitoare, având o suprafaţă de 126 metri pătraţi. Arată frumos şi este bine gândit, declară Li. În afară de dotările obişnuite: apă curentă, lumină electrică, încălzire şi gaze, apartamentul este dotat cu telefon, cablu TV şi acces la Internet. În plus, blocul este situat într-o zonă frumoasă, deservită de mijloace de transport la îndemână.
„În zilele noastre, oamenii acordă mai multă atenţie confortului, atunci când îşi aleg o locuinţă“, este de părere Li. Un cvartal ideal de locuinţe ar trebui să fie situat într-un mediu ambiant corespunzător şi să dispună de facilităţi complete, cum ar fi spaţii verzi, magazine, şcoli, unităţi medicale şi parcuri.
Potrivit spuselor lui Li Xiangping, un reprezentant al Departamentului muncii şi protecţiei sociale din Beijing, locuitorii din oraşe solicită nu numai case mari, dar pun un accent tot mai mare pe calitatea şi facilităţile locuinţei. Locuitorii din Beijing, după ce s-au văzut asiguraţi în privinţa căldurii şi gazelor, cheltuiesc acum tot mai mult pe mobilă, decoraţii interioare şi aparatură de uz casnic.
Jin Lu este un îndrăgostit de maşini. Nu demult, el a reuşit să-şi cumpere un autoturism nou. „Sunt foarte mulţi oameni care-şi cumpără maşini“, spune el. Jin a mers în mai multe locuri şi peste tot cozile lungi erau nelipsite. Autoturismele personale reprezintă 93% din totalul autoturismelor vândute în acest an, la Firma auto Beifang din Beijing.
Cu aproximativ 20 de ani în urmă, era greu să-ţi cumperi maşină personală, ca să nu mai vorbim de un spaţiu personal de parcare. Astăzi, există numeroase maşini proprietate personală, garate în jurul fiecărui bloc de locuinţe. „În zona în care locuiesc“, spunea Jin, „există 17 autoturisme pe un spaţiu de 200 metri pătraţi. Toate sunt maşini proprietate personală. Cu puţin timp în urmă, era foarte greu să-ţi găseşti un loc de parcare. De aceea, dacă doreşti să-ţi cumperi o maşină trebuie să-ţi cumperi neapărat şi un spaţiu de parcare.“
După spusele lui Wu Yingqi, un oficial de la Ministerul comunicaţiilor, există peste 100 de maşini la 10.000 de locuitori în zona urbană. Numărul autoturismelor proprietate personală înregistrate a crescut de la 816.000 în 1990 la 6,38 milioane în 2001. Unul din trei autoturisme care aleargă pe şoselele ţării este un autoturism proprietate personală.
Hrană şi îmbrăcăminte suficiente, automobil şi o locuinţă confortabilă; acestea erau, în urmă cu 20 de ani, cele trei dorinţe stereotipe care populau visul chinezilor despre o viaţă confortabilă. Astăzi, toate acestea devin lucruri obişnuite pentru mulţi chinezi. Datele statistice arată că indicatorul Engel din China a coborât sub 50%, pentru prima dată, în anul 2000, iar în continuare în anul 2001, a scăzut până la 44%, fapt care indică intrarea Chinei într-o etapă a economiei socialiste de piaţă, cu un nivel relativ ridicat al standardului de viaţă.



O NOUĂ CALE DE A ADUCE BUNĂSTAREA ÎN ZONELE RURALE

În plin sezon turistic, Li Lianfen de 32 de ani, nu reuşeşte să-şi vadă soţul şi băiatul decât o singură dată pe săptămână. Ea şi-a transformat casa din satul Shicheng (Oraşul de piatră) din ţinutul Miyun-Beijing într-un han de oaspeţi. Cei de la oraş vin şi stau aici ca să se bucure de frumuseţea şi liniştea munţilor. Din acest motiv, ea nu mai are timp să aibă grijă de fiul ei; acesta urmează şcoala primară în capitala ţinutului, la 20 de kilometri depărtare. Tatăl său este profesor la un gimnaziu din apropiere. Astfel, nici unul dintre ei nu stă acasă; acolo unde lucrează au şi cazarea asigurată.
Spre deosebire de familiile de la ţară de acum 20 de ani, familia lui Li Lianfen are cinci membri care fac parte din trei generaţii: socrii, ea împreună cu soţul ei şi fiul lor. Socrul ei este administratorul zonei turistice Taoyuan, un cunoscut loc de odihnă pentru cei care locuiesc la Beijing. Li nu este singura din sat care şi-a transformat casa într-un han de oaspeţi. Mulţi alţi săteni au făcut acelaşi lucru înaintea ei. Ea a avut ezitări atunci când s-a gândit să ia această hotărâre, pentru că veniturile pe care le realizau acopereau nevoile familiei, iar munca de la han nu putea fi făcută decât dacă ar fi fost ajutată şi de soacra ei.
Dezvoltarea economiei naţionale din ultimii douăzeci de ani a avut ca urmare îmbunătăţirea nivelului de trai al poporului chinez. Un indicator de bunăstare poate fi considerat şi creşterea numărului de autoturisme proprietate personală. Statisticile arată că din 13 milioane de locuitori ai Beijingului, 2 milioane sunt proprietari de autoturisme. Un autoturism este util pentru călătorii; în ultimii doi ani a devenit o modă pentru locuitorii Beijingului să iasă la aer curat în suburbiile oraşului.
Pentru majoritatea locuitorilor de la oraş, zonele rurale au fost timp de mulţi ani ceva absolut necunoscut, în special pentru copii; ei nu au văzut decât rareori animalele domestice în realitate. Acum este un fapt obişnuit pentru ei să meargă şi să locuiască în casa unui ţăran, să admire minunatele peisaje naturale.
Satul Shicheng este situat la 100 de kilometri de centrul Beijingului; satul este înconjurat de munţi, cascade şi râuri. Localnicii au plantat pe terasele munţilor păduri şi livezi. Sezonul turistic durează în Miyun din martie până în noiembrie; în această perioadă, vegetaţia este luxuriantă şi peisajul încântător, scăldat de ape.
Întreg ţinutul Miyun poate fi descris ca un „parc de la periferia Beijingului, o zonă cu peisaj minunat de munţi şi ape“. Tot în acest ţinut se află şi Marele Zid Simatai şi vechiul oraş militar Gubeikou; se pot, de asemenea, admira locurile frecventate odinioară de împăraţii chinezi. Parcurile naţionale împădurite Wuling şi Yunmeng şi zona pitorească de defileuri, Taoyuan se găsesc tot în această zonă. Lacul de acumulare Miyun, construit în anii 1950, asigură necesarul de apă potabilă pentru locuitorii oraşului Beijing. Acesta poate fi şi el considerat un loc de atracţie turistică. Pentru a menţine puritatea apei, conducerea locală a închis toate fabricile situate în împrejurimi.
Spre deosebire de alte zone rurale, la Miyun nu s-a încercat niciodată dezvoltarea unei industrii locale care să stimuleze creşterea economică. Bunăstarea zonelor rurale a început să se facă simţită atunci când cei care locuiesc la oraş au început să viziteze zonele rurale. Înainte de 1980, ţăranii din Miyun şi mai ales cei din Shicheng, un sat unde terenul arabil este foarte restrâns, duceau o viaţă grea. Puţini dintre săteni fuseseră până în capitala ţinutului, situată la 25 de kilometri distanţă şi aproape nimeni nu ajunsese până la Beijing. În vremea respectivă, cea mai mare dorinţă a sătenilor era să meargă să vadă cum trăiesc oamenii la Beijing, chiar dacă nivelul de viaţă al celor din capitală nu era cu mult mai bun decât al lor.
În prezent, locuitorii satelor de munte au de-a face zilnic cu vizitatorii care sosesc din oraşe. Ei i-au poreclit pe orăşeni „o ceată veselă de oameni neajutoraţi“. Aceasta pentru că, pe lângă faptul că orăşenii preferă să bată cărările munţilor, le place să culeagă fructe şi să facă făină după metoda tradiţională, cu o roată de piatră în curte. Toate acestea, ca şi alte „noutăţi“, cum ar fi consumul de legume sau dormitul pe jos, pe „kang“, provoacă atâta încântare orăşenilor, în timp ce pentru săteni, toate acestea constituie lucruri obişnuite. Neajutoraţi sau nu, cei de la oraş au ajutat pe săteni ca traiul lor să nu se mai deosebească atât de mult de cel al orăşenilor.
Guvernul îi susţine pe agricultori în hotărârea de a-şi îmbunătăţi viaţa prin dezvoltarea unei economii bazate pe turism. Familiilor cu un singur copil, cum este cea a lui Li, de exemplu, li se pot acorda împrumuturi fără dobânzi Cei care lucrează în hanuri de vacanţă li se acordă dreptul de a deţine un lot de pământ pe munte, unde îşi pot amenaja o livadă în care turiştii să culeagă fructe. În plus, ei pot participa la proiecte de dezvoltare a agriculturii în funcţie de propriile necesităţi. În satele unde mai mult de 40% din locuitori sunt implicaţi în activităţi legate de turism, statul acordă un sprijin în bani pentru dezvoltarea infrastructurii: şosele, proiecte legate de furnizarea apei sau curentului electric.
Administraţia locală pentru turism din ţinutul Miyun are un serviciu de supraveghere special creat pentru casele particulare de vacanţă; acesta reglementează şi supra-veghează serviciile puse la dispoziţia turiştilor. Funcţionarii acestui serviciu sunt de părere că, deşi nu se bucură de investiţii masive, activităţile turistice aduc câştiguri importante. Ţinutul are acum 24 de sate incluse în circuitul turismului rural, 2.000 de case şi 12.000 de oameni care lucrează în acest sector. Fiecare casă câştigă anual între 8.000 şi 10.000 de yuani; unele familii câştigă până la 100.000 de yuani. Turismul oferă posibilitatea unor câştiguri suplimentare rezultate din închirierea cailor, din plimbări cu ricşa sau cu barca sau din vânzarea unor obiecte lucrate manual. Venitul pe cap de locuitor în Miyun a fost anul trecut de 4.000 de yuani.
Deşi nu se bucură de aflenţa turistică cea mai mare, în comparaţie cu alte zone limitrofe ale oraşului Beijing, acest ţinut se situează pe primul loc în ceea ce priveşte ritmul lui de avânt economic.
După 20 de ani de dezvoltare economică, autorităţile rurale de la diferite niveluri au înţeles faptul că producţia agricolă nu reprezintă singurul mijloc de existenţă pentru agricultori. În opinia lui Jia Haijiang, director adjunct în Departamentul de informaţii, locuitorii acestei regiuni muntoase şi-au părăsit de fapt tradiţia agricolă, preferând să câştige de pe urma fructelor, legumelor şi a creşterii animalelor. Guvernul îndrumă şi sfătuieşte pe agricultori să folosească în modul cel mai potrivit resursele locale pentru a produce bunurile care sunt căutate la vânzare. De pildă, ţăranii sunt încurajaţi să sădească pomi fructiferi. Pentru a suplini lipsa de venituri, în primii ani în care pomii încă nu rodesc, ei sunt sfătuiţi să planteze cereale printre rândurile de pomi. Statul plăteşte, de asemenea, o subvenţie de 200 de yuani pe mu (1/15 dintr-un hectar) celor care cultivă pomi fructiferi în anii în care pomii încă nu sunt pe rod. Ţăranii sunt încurajaţi în egală măsură să crească vite statul oferindu-le ajutor şi sprijin pentru a înfiinţa fabrici de produse lactate.
Asociaţia fermierilor din ţinut le vine şi ea în sprijin cu informaţii şi îndrumări. Aceasta a pus pe picioare mai mult de 400 de organizaţii economice de consiliere privind producţia şi administrarea unor astfel de unităţi; în cadrul acestor asociaţii, se pot obţine compensaţii în perioadele când există un declin economic.
Un mare număr de săteni s-au îmbogăţit oferind hrană, adăpost şi alte servicii din sfera activităţilor turistice, dar aceasta nu reprezintă o cale uşoară spre bunăstare. În plin sezon turistic, Li Lianfen şi soacra ei spală, fac cumpărături şi gătesc pentru 30 de oaspeţi sau chiar mai mulţi. Atunci când nu pot face totul singure, ele angajează ajutoare. Mulţi dintre cei care vin la Li sunt ca nişte vechi prieteni care petrec, din când în când, câteva zile în casa ei. Printre clienţii obişnuiţi se numără şi un grup de studenţi de la arte ale căror glume însufleţesc şi înveselesc curtea casei lui Li. Mai sunt şi turişti care ajung din întâmplare la casa ei; Li le serveşte congee (un fel de supă de orez) fără să le pretindă nimic, ca un fel de atenţie din partea casei.
Cu 35 de yuani pe zi, plată pentru cazare şi masă, hanurile amenajate în casele oamenilor sunt, cu siguranţă, un lucru pe care oricine şi-l poate permite. Se face o reducere de până la 20 de yuani pe zi pentru cei care stau mai mult de 20 de zile.  Parte din turismul rural sunt şi vizitele reciproce pe care şi le fac ţăranii şi cei de la oraş. În timp ce aceştia din urmă văd cum este viaţa simplă de la ţară, ţăranii pot, datorită celor de la oraş, să-şi facă o impresie despre lumea modernă şi plină tentaţii în care trăiesc ceilalţi.


AFINITĂŢI SPIRITUALE
Dr. istoric, sinolog, Anna Eva Budura

Muzeul Naţional de Istorie al Chinei este unul din cele mai mari şi mai impunătoare edificii ale capitalei chineze. Acesta a fost ridicat în anul 1959, fiind una din cele zece clădiri care aveau menirea să marcheze primul deceniu de existenţă a Republicii Populare Chineze. În acel an universitar, edilii Beijingului au considerat drept o sarcină prioritară durarea unei monumentale zidiri pentru adăpostirea şi expunerea vestigiilor materiale ale trecutului multimilenar al Chinei. În semn de respect pentru moştenirea culturală a ţării, muzeului i s-a rezervat o suprafaţă construită de 70.000 metri pătraţi. Timp de mai bine de 40 de ani, muzeul de istorie şi-a îndeplinit cu cinste menirea. În spaţiul expoziţional, care acoperă 8.000 metri pătraţi, milioanele de vizitatori chinezi şi miile de vizitatori străini au avut prilejul să admire în mod curent peste 10.000 de exponate de importanţă naţională, din cele peste 300.000 de care dispune muzeul, iar în cadrul unor expoziţii temporare, nenumărate piese cu valoare de unicat descoperite în cursul săpăturilor arheologice cu semnificaţii naţionale. Fiecare etapă istorică din lunga şi zbuciumata istorie a Chinei este ilustrată cu cele mai reprezentative piese din ceramică, bronz, jad sau fildeş sau cu documente scrise, cea mai veche piesă având o vechime de peste 700.000 de ani.
De-a lungul anilor petrecuţi la Beijing, impunătoarea clădire a muzeului de istorie a fost deseori ţinta peregrinărilor mele în căutarea frumosului şi adevărului istoric. Aici am petrecut nenumărate momente de desfătare intelectuală, de reflecţie asupra menirii existenţei noastre pe acest pământ şi am avut prilejuri de neuitat pentru lărgirea cunoştinţelor cu privire la istoria Chinei. ªi tot aici, am avut revelaţia unor afinităţi, comunicări spirituale în vremuri ancestrale, dintre creatorii chinezi şi români.
Prima mea revelaţie s-a produs în sala care adăpostea ceramică din perioada neoliticului. Priveam cu uimire vasele aparţinând culturii Yangshao, cu o vechime atestată de 6.000-5.000de ani şi în faţa ochilor minţii mele au apărut piesele unice aparţinând culturii Cucuteni. Găseam asemănarea formelor, a elementelor decorative, uimitoare, apropiate până la confundare. Am avut surpriza să constat că observaţia mea este împărtăşită de mai toţi vizitatorii români ai muzeului. Mai mult chiar, acelaşi sentiment manifestau şi vizitatorii chinezi, unii dintre ei istorici, care intrau în contact cu piese ale culturii Cucuteni. De fapt, asemănarea dintre piesele aparţinând culturii Yangshao şi respectiv culturii Cucuteni a fost semnalată de unii istorici francezi încă la sfârşitul secolului trecut, dar constatărilor lor nu li s-a acordat importanţă. Fenomenul ar putea constitui o temă interesantă de cercetare a specialiştilor din România şi China, cercetare care să lămurească întrebarea obsedantă: avem de-a face cu două centre în care, întâmplător, datorită afinităţii sufleteşti, s-a ajuns la producerea şi decorarea identică a pieselor din ceramică colorată sau avem de-a face cu două centre între care a existat o comunicare, neexplicabilă încă, una fiind emanaţia experienţei, alta – receptarea acesteia. Oricum, până când forurile ştiinţifice ale celor două ţări îşi vor spune părerea, rămâne constatarea că în epoca neolitică, făuritorii frumosului pe cele două meleaguri, locuite de strămoşii chinezilor şi românilor, au găsit mijloace asemănătoare de exprimare.
O nouă revelaţie am avut-o cu ocazia expoziţiei vestigiilor celei mai senzaţionale descoperiri arheologice a secolului: a inventarului mormântului prinţului Yi al statului Zeng, din epoca Statelor Combatante (sec. IV î.e.n.). Unicitatea acestei descoperiri constă în faptul că dintre cele 7.000 de piese găsite în mormânt, marea majoritate erau instrumente muzicale, care – minunea minunilor – erau încă în bună stare de funcţionare, în ciuda faptului că stătuseră în apă timp de 2.400 de ani! Cercetătorii instrumentelor şi muzicii antice chineze erau cuprinşi de frenezie. Multe dintre acestea, cunoscute până la acea dată doar din documente, puteau fi cercetate şi puse chiar în funcţiune! Printre aceste instrumente se găseau şi două naiuri. Dar nu din cele cunoscute până atunci în orchestrele curţilor imperiale, ale căror tuburi lungi erau aranjate în ordine descrescândă spre mijloc, ci din cele descrise în cărţile antice şi prezente pe frescele din trecutul îndepărtat, ale căror tuburi sunt aranjate în ordine crescândă de la dreapta la stânga. Unul din aceste naiuri produce încă sunete, structurate pe o gamă sextatonică. În plus, şi acest lucru este de-a dreptul senzaţional pentru noi, acest instrument muzical în limba chineză veche se numea lai. Dacă ţinem seama de faptul că în regiunea unde se afla în antichitate statul Zeng, până în zilele noastre, consoana „n” la începutul cuvintelor, se pronunţ㠄l”. găsim justificată părerea muzicologului chinez Huang Xiangping, care afirmă c㠄ar trebui să găsim o legătură între anticul lai chinezesc şi contemporanul nai românesc”.
O altă expoziţie din sălile muzeului, în cadrul căreia erau prezentate vestigiile de mare importanţă ale artei turnării obiectelor din bronz, mi-a oferit prilejul să mă întorc în lumea basmelor copilăriei mele şi să mă întreb cum de am reuşit să fac acest lucru într-o expoziţie de obiecte provenite din secolele XVI-XI î.e.n.? Basme numim noi astăzi relatările despre Împăratul Galben, Ochilă, Pomul Vieţii, despre vitejii care auzeau cuvinte spuse în şoaptă la mari depărtări. Dar, în China a existat un Împărat Galben care a blagoslovit cu elementele civilizaţiei neamurile huaxia – strămoşii chinezilor. Apoi, deodată, iată în faţa mea, turnată în bronz, figura bonomă a lui Ochilă. Creatorii măştilor din Sanxingdui (Tumulul celor trei stele), acum mai bine de 3.000 de ani, l-au reprezentat cu ochii telescopici, ieşiţi din orbite şi cu nişte urechi mari, în formă de evantai. Arheologii chinezi au emis ipoteza că reprezentarea hipertrofiată a ochilor ar avea la bază o legendă a antichităţii, conform căreia locuitorii Ţării Shu (provincia Sichuan de astăzi), unde s-a făcut descoperirea arheologică, ar fi înzestraţi cu darul previziunii viitorului. Cât priveşte urechile enorme, ar exista referiri la ele în cea mai veche lucrare de geografie din China (şi posibil din lumea întreagă), care se numeşte Shanhaijing (Cartea munţilor şi mărilor). În expoziţia aceasta atât de bogată în obiecte încărcate de parfumul miturilor şi legendelor, se află şi un arbore de bronz, înalt de 1,4 metri, încărcat cu păsări şi animale, arborele „sfânt“, pe care se odihneau păsările-sori, care au pârjolit pământul. Uitându-mă la el, vedeam parcă modelul arborelui vieţii nelipsit de pe scoarţele şi ştergarele româneşti.
După fiecare întâlnire cu manifestări ale reverberaţiilor comunităţii de inspiraţie şi creaţie artistice, distanţa geografică dintre România şi China mi se părea din ce în ce mai mică.

Site-uri masmedia în limba engleză din China

Agenţia de pres㠄Xinhua” -- http://xinhuanet.com/english
Cotidianul “Reminribao” -- http://english.peopledaily.com.cn
Televiziunea Centrală Chineză(CCTV) -- http://www.cctv.com.cn/english
China Radio International – http://www.cri.com.cn
Contidianul “Chinadaily” – http://www.chinadaily.com.cn
Revista lunar㠓China today” – http://www.chinatoday.com.cn
Revista ilustrată lunar㠓China Pictorial” – http://www.china-pictorial.com
Săptămânalul “Beijing Review” – http://www.beijingreview.com.cn

2003/04/16




[Suggest to a Friend]
       [Print]